Are doi copii, credit pentru locuinţă şi cheltuie mai mult de jumătate din venituri pe facturi, rate, mâncare şi întreţinerea copiilor. Este portretul-robot al românului sărac, conform studiilor făcute de Institutul Naţional de Statistică. Toate cheltuielile enumerate mai sus înghit 460 de lei dintr-un salariu şi aşa insuficient. După ce trage linie, românul luat ca obiect de studiu rămâne cu puţin peste 300 de lei.
Într-o situaţie asemănătoare este şi Elena Cucu din Iaşi. Femeia spune, însă, că nu se consideră saracă. Recunoaşte, totuşi, că de câţiva ani nu reuşeşte să mai plece în concediu.
„Nici nu visez la aşa ceva. Pentru că nu reuşim să ajungem nicăieri. Sau copiii să plece. Copiii doar pe la şcoală, în excursie. Nu e o problemă. În rest acasă şi atât”, spune Elena Cucu.
Ca Elena Cucu mai sunt încă aproape cinci milioane de oameni. Asta înseamnă o rată a sărăciei de peste 22%, de trei ori mai mare decât media europeană. Vecinii unguri, de exemplu, o duc mai bine. Doar 14% din populaţia Ungariei este săracă. Acelaşi studiu arată că un loc de muncă nu garantează un trai îndestulat.
Din totalul românilor care aveau un loc de muncă anul trecut, 18% se aflau sub pragul de săracie. Iar dintre şomeri, unul din doi era sub această limită, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică.
Zonele negre în care oamenii trăiesc la limita decenţei sunt inegal distribuite.
În anul 2013, rata săraciei în regiunea Capitalei a fost de 3,9%, în timp ce în Dobrogea şi Oltenia a fost de aproape 8 ori mai mare, iar în Moldova de 9 ori mai ridicată, arată acelaşi studiu.
Rata sărăciei în UE:
Media UE - 6,9%
România - 22,6 %
Ungaria - 14%
Cehia - 9,6%
Olanda -10,1%
Danemarca - 13%
sursa: www.hotnews.ro