Stâna a intrat în era tehnologiei

Campania electorală nu a ajuns în cătunele din munți: „N-am știut”

A început sezonul petardelor, iar internetul este plin de oferte ilegale

Înotători lăsați fără bazin, după ce căldură și apa caldă au fost sistate din cauza unor datorii de sute de mii de lei

Câți bani reușesc să economisească, în medie, românii de la o lună la alta și ce fac cu ei

Vreme extremă în România. Vântul puternic a făcut prăpăd în mai multe județe

Mai mulți copii de la o grădiniță din Timișoara au ajuns la spital cu simptome de toxiinfecție alimentară

Mașini vandalizate într-o parcare din Constanța. Șoferii și-au găsit cauciucurile sparte

Doi nevăzători, agresați într-o biserică din București, după ce au intrat cu câinii ghizi. „Ne-au amenințat că ne taie picioarele”

Proprietarii de cafenele și Fiscul se luptă în instanță pentru TVA la cafea și ceai

Cioban de când era flăcău, Gheorghe Constantin mărturiseşte că nu spera să apuce ziua când va avea la stână apă caldă şi curent electric. Ani la rând, n-a avut lumină decât de la felinar sau de la lanternă.

„E ca şi acasă aproape, cum ar fi în casă, că doar e lumina tot aşa. Şi apa caldă şi tot”, spune

Pe lângă panourile fotovoltaice cu ajutorul cărora ciobanii au atât curent, cât şi apă caldă, la stână au fost montate şi garduri electrice unde sunt lăsate peste noapte toate oile.

Şi alţi ciobani se bucură de beneficiile tehnologiei.

„Foarte folositoare. Lumină, aia e în principal, încărcăm telefoane, putem să punem şi un televizor mic. Aveam un baci bătrân care punea o lanternă în cap să vadă cum se taie telemeaua”, spune Stelian Marcu, cioban.

Oierii au primit ajutor din partea unei fundaţii care a pus în practică un proiect de dezvoltare a afacerilor din mediul rural.

„Există o problemă majoră pe zonă, care se cheamă suprapăşunat. Am zis aşa: haide să găsim o alternativă prin care oierii să câştige mai mulţi bani, dar făcând alte activităţi decât cele de zi cu zi, în ideea că, dacă le aducem tehnologia, au curent electric, au apă caldă şi organizăm turişti care să vină la ei”, spune Cristian Gherghiceanu, preşedinte executiv al Fundaţiei ADEPT Transilvania.

Costul total al proiectului se apropie de un sfert de milion de euro. Fundaţia a contribuit cu 60.000 de euro, în timp ce restul banilor au venit de la guvernul Norvegiei.