Sondajul IRES numit „Percepții publice privind cazul violului din Vaslui”, efectuat pe 1015 subiecți, reprezentativ la nivel național, are o eroare maximă tolerată de plus/minus 3,1%, prin telefon, în ziua de 30 iulie 2015.
Sociolog: Ce m-a şocat cel mai mult a fost faptul că 20% ştiu despre un caz de viol care nu s-a raportat autorităţilor
Dan Jurcan, sociolog IRES, a comentat rezultatele acestui sondaj în emisiunea „Jurnalul de seară”, de la Digi24. Acesta a spus că românii au fost interesați de acest caz.
„Ce m-a şocat cel mai mult a fost faptul că 20% ştiu despre un caz de viol care nu s-a raportat autorităţilor. E extrem de grav. Practic 1 din 5 români știe despre un caz de viol în care vinovatul nu a fost pedepsit, ceea ce arată altă amplitudine a fenomenului care ar trebui să ne îngrijoreze”, a spus Dan Jurcan.
Sociologul a subliniat că doar 1 din 10 români au auzit de un caz de viol.
„Ce am remarcat pe analize mai detaliate e că pe Moldova situația e mai altfel. Dacă în Transilvania avem 8% care au auzit de un viol, în Moldova vorbim de 16%, aproape dublu. Nu vrem să generalizam, dar ne întrebăm cum a ajuns acest caz în atenția publică. E un fenomen foarte interesant legat de relația dintre mass-media și Facebook. Cazul de la Vaslui se încadrează în același tipar cu alte două fenomene din ultimii ani: Roșia Montană și cazul alegerilor cu cozile din străinătate”, a mai spus sociologul.
Dan Jurcan a mai spus că i-a atras atenția modul, ca fenomen în sine, a reușit să ajungă în atenția publică.
„La început a fost o dezbatere publică, o indignare, o emoție publică pe Facebook. A devenit accesibilă publicului în momentul în care televiziunile au considerat că ar putea reprezenta o știre. A fost transmisă și s-a creat un bulgăre de zăpadă. Când acest fenomen exista doar pe Facebook, discutam de 10-15 mii de oameni care semnaseră petiţia online legată de caz. După ce au intervenit televiziunile, numărul lor a ajuns la 400 de mii. E pentru prima dată când, într-un sondaj, vedem că 97% nu sunt de acord cu decizia judecătorului. Ce facem atunci cu independența justiției? E un caz special. Aceste noi prevederi ale codului de procedură penală în care anumite persoane pot fi cercetate în libertate sau sub control judiciar nu sunt cunoscute publicului”, a subliniat sociologul.
„Ani de zile am văzut la TV cum oamenii erau arestaţi pentru nimicuri. Oamenilor li s-a părut ciudat ca 7 tineri acuzați de viol să fie cercetați în libertate. Aici vorbim de siguranță, iar violul e un atentat la siguranță din perspectiva unei persoane. De multe ori, opinia publică pare să fie mai înțeleaptă poate chiar decât judecătorul și a fost un semnal public”, a subliniat Dan Jurcan.
Sociologul a atrase atenția șia asupra unei probleme foarte grave: una din cinci persoane știu despre un caz de viol care nu a fost reclamat de victimă.
„Vorbim de una din cinci persoane care știe, dar care n-are curajul. Probabil că principalul motiv pentru care astfel de cazuri nu devin publice e rușinea publică. Deși trăim în modernitate, există multe rămășițe de tradiţionalism”, a adăugat el.
„Am rămas șocat când a fost mediatizat cazul de la Vaslui să văd că au fost foarte multe persoane în acea comunitate care au luat apărarea violatorilor. Au spus că fata e de vină. E o logică pe dos. Am încercat să mă întreb de ce se întâmplă. Sunt rămăşiţe tradiţionale de mentalitate și cei din acel sat ar trebui să înțeleagă că nu e doar satul lor. Atâta timp cât a devenit problema românilor, ar trebui să se gândescă că sunt și ei racordaţi la o Românie care tinde spre modernitate. Nu pot rămâne într-o logică ce ţine de o mentalitate de tip tradiţional”, a punctat sociologul Dan Jurcan.