În anul 1930, populaţia României era de 14,1 milioane de persoane. 60 de ani mai târziu, în 1990 a avut un vârf de 23,2 milioane de locuitori. Potrivit INS, populaţia se află în descreştere de la 21,7 milioane de persoane în anul 2002, la 19,9 milioane de locuitori în 2014.
Dacă până în 2013 scăderea populaţiei rezidente a avut drept principală cauză migraţia în străinătate - în jur de 70-80 de procente, după acest an a fost influenţată de diferenţa dintre numărul de nou-născuţi şi persoane decedate.
Dacă în 1970 grupa de vârstă de 65 de ani şi peste reprezenta 8,6% din totalul populaţiei, în 2014 această pondere este de aproape două ori mai mare - 15,1%. Şi asta în timp ce ponderea copiilor cu vârsta mai mică de 15 ani, care în 1970 depăşea un sfert din totalul populaţiei - mai exact 25,9%, a scăzut semnificativ, la numai 14,9% în 2014.
În luna octombrie 2015, numărul naşterilor a scăzut la 17.478 copii, cu 2.208 mai puţini decât în septembrie. În tot acest timp, numărul deceselor a urcat la 21.167, cu 2.388 mai multe. Aşa încât în luna octombrie sporul natural a fost negativ.
Populaţia României
1930 - 14,1 milioane de locuitori
1990 - 23,2 milioane de locuitori
2002 - 21,7 milioane de locuitori
2014 - 19,9 milioane de locuitori
Grupa de vârstă 65 de ani şi peste
1970 - 8,6% din totalul populaţiei
2014 - 15,1% din totalul locuitorilor
Ponderea copiilor cu vârstă mai mică de 15 ani
1970 - 25,9% din totalul populaţiei
2014 - 14.9% din totalul locuitorilor
Numărul naşterilor
octombrie 2015 - 17.478 copii
septembrie 2015 - 19.686 copii
Numărul deceselor
octombrie 2015 - 21.167 decese
septembrie 2015 - 18.779 decese
Sursa: Institutul Naţional de Statistică
Sociolog: România sângerează
„România sângerează. Aparent vorbim de un soi de hemoragie demografică și ar trebuie să fim îngrijorați. Au existat semnale de alarmă. Față de 2011 suntem mai puțin cu 600.000, în fiecare an dispar aproape 120.000 de români”, a spus sociologul Dan Jurcan, la Jurnalul de Seară.
Acesta a adăugat că sunt două mari motive pentru care populația României scade: „Murim într-o măsură mult mai mare decât facem copii, acesta este primul motiv. Acum unei femei revin cam 1,4-1,5 copii față de 3,8 în 1970, la această rată nu se asigură reproducere generațională. În medie ar trebuie cam 2 copii pentru a asigura reproducerea unei generații. Al doilea motiv este migrația. Din cei 120.000 de români care dispar, aproape 30.000 sunt oameni care pleacă în străinătate.”
În opinia sociologului, natalitatea scăzută are legătură și cu stilul de trai de după 1989, dar și pentru că statul nu a stimulat politicile de natalitate.
„E foarte greu pentru o tânără care lucrează într-o multinațională să renunțe la venit pentru acea indemnizație de creștere a copilului. În această zonă guvernul ar trebui să regândească politicile de stimulare a natalității”, a precizat sociologul Dan Jurcan.
De asemenea, el a atras atenția că peste 15 ani „decrețeii” vor ajunge la pensie. „Va crea o presiune pe sistemul de pensii. Tinerii sub 15 ani s-au înjumătățit în ultimii ani.”
„Europa se confruntă cu o populație îmbătrânită și încearcă să rezolve acest deficit prin migrație, România nu va putea apela la acest mecanism pe term scurt pentru că nu e o țară atractivă. Acea isterie legată de imigranții musulmani e inutilă pentru că nu există pericol (în România, n.red.). Ar trebuie să ne comparăm cu ce se întâmplă la nivel european, stăm mai prost pe natalitate cu 3 puncte procentuale, iar mortalitatea e mai ridicată. Chiar și la mortalitate infantilă, în Europa este 3,4 la mie, la noi este de 9 la mie, pe primul loc. Spune multe despre ce însemană grija de nou născuți”, a mai spus sociologul Dan Jurcan.