26 de mii de apartamente din țară se pot prăbuși la un cutremur major

Un incendiu puternic a izbucnit la o clădire din zona centrală a Capitalei

Care sunt cele mai „instagramabile” locuri din București, anul acesta de Crăciun

Klaus Iohannis amână desemnarea premierului. „Coaliția pro-europeană continuă negocierile. Sunt optimist”

George Simion a mers la Palatul Cotroceni, pentru consultări, dar a anunțat că nu intră: „AUR nu recunoaște legitimitatea lui Iohannis”

Consultări la Palatul Cotroceni. Coaliția a stat sub 20 de minute. Partidele extremiste AUR, POT și SOS au refuzat să meargă

Ploi și lapoviță, în aproape toată țara. Meteorologii anunță și temperaturi de până la -15°

Elena Lasconi, după consultările cu Iohannis: „Am fost să îi transmitem că mandatul lui s-a încheiat şi că trebuie să-şi dea demisia”

Circul continuă în Parlament: Becali spune cum a făcut facultatea fără prezență. Șoșoacă jignește jurnaliștii. AUR îl atacă pe Iohannis

Influencerul Makaveli, amenințări din Parlament cu limbaj suburban: „Ascundeți-vă soțiile. Fiți cuminți, mergeți pe vârfuri”

Ultimul cutremur major din România a avut loc pe în martie 1977, atunci când aproape trei sferturi dintre pagubele produse s-au înregistrat doar în Bucureşti, iar peste 1500 de oameni au murit. Dacă un cutremur de aceeaşi magnitudine ar avea loc în prezent, în capitală s-ar prăbuşi mai bine de 2500 de clădiri. Datele apar în strategia pentru locuire elaborată de Ministerul Dezvoltării şi, potrivit acestora, casele care au nevoie de reparaţii imediate sunt cele construite înainte de 1960.

Nu doar în Capitală sunt astfel de clădiri. În Prahova, spre exemplu, 41 de clădiri apar pe lista celor din clasa întâi de risc sismic. Alte 23 sunt în clasa a doua. În total, aproape trei mii de apartamente din respectivele imobile sunt nesigure în cazul unui cutremur serios.

La Constanţa, în cele două clase de risc seismic apar trecute aproape cinci sute de apartamente aflate în 49 de clădiri.

Toate acestea ar urma să fie reabilitate cu bani atât de la bugetul central, cât şi cu bani de la administraţiile locale, dar şi proprietarii sunt obligaţi să contribuie în funcţie de veniturile pe care le au. Strategia Naţională De Locuire susţine că aportul ar trebui să fie de maximum zece la sută în cazul celor cu venituri mici, şi de 100 la sută în cazul celor care câştigă mulţi bani.

Un program de consolidare al clădirilor cu risc seismic a fost început în 1998. Timp de 15 ani, prin acest program au fost consolidate doar 16 clădiri în Bucureşti.