Îmbătrânirea populației, povară pentru buget. Românii activi, tot mai tentați să plece din țară

Acord politic semnat de PSD-PNL-UDMR-minorităţi. Crin Antonescu, anunțat oficial candidatul coaliției

Klaus Iohannis l-a desemnat premier pe Marcel Ciolacu

Prima declarație a lui Ciolacu după ce a fost desemnat premier

Lista miniștrilor din noul cabinet

Klaus Iohannis amână desemnarea premierului. „Coaliția pro-europeană continuă negocierile. Sunt optimist”

George Simion a mers la Palatul Cotroceni, pentru consultări, dar a anunțat că nu intră: „AUR nu recunoaște legitimitatea lui Iohannis”

Consultări la Palatul Cotroceni. Coaliția a stat sub 20 de minute. Partidele extremiste AUR, POT și SOS au refuzat să meargă

Ploi și lapoviță, în aproape toată țara. Meteorologii anunță și temperaturi de până la -15°

Elena Lasconi, după consultările cu Iohannis: „Am fost să îi transmitem că mandatul lui s-a încheiat şi că trebuie să-şi dea demisia”

În 1990, un salariat susţinea 0,4 pensionari. Raportul s-a inversat începând din 1998, iar acum avem un salariat la mai mult de un pensionar. Specialiştii estimează că acest dezechilibru se va accentua şi mai tare în anii următori.

Dragoş Cabat, analist economic: Mai mulți pensionari susținuți de mai puțini oameni activi care lucrează și o parte din cei care lucrează pleacă în străinătate. Este o pierdere mare pentru economie, toate taxele care au fost plătite în trecut și din care ei au beneficiat nu mai sunt recuperate, apoi ei nu contribuie în perioada activă cu taxe la buget, nici contribuții sociale, nici pentru pensie.

Singura contribuţie majoră este că trimit bani în ţară, pentru a-şi întreţine familiile.

Florin Jianu, fost ministru pentru IMM-uri: Nu mai găsești specialiști, mă refer la meserii de bază: electricieni, mecanici, sudori, unde ar trebui forță de muncă reîmprospătată. Dacă nu ai tineri care să introducă inovație, ci numai o forță de muncă de o anumită categorie de vârstă care lucrează așa cum a fost învățată de ani de zile, ai o problemă cu inovarea, cu productivitatea muncii și cu modernitatea economiei naționale.

Potrivit statisticilor, cele mai mari probleme pentru sistemul de pensii vor fi în jurul anului 2035. Atunci se retrag din câmpul muncii „decrețeii” - o generație de aproape două milioane de oameni născuți după interzicerea întreruperilor de sarcină, în 1966. Scenariul este sumbru şi pentru oamenii de afaceri.

Liviu Rogojinaru, om de afaceri: Nu vom mai avea oameni care să producă plus valoare, nu vom mai avea posibilitatea să avem bani și o să ne trezim într-o Europă unde va fi o pensie medie de 1.200 de euro iar România nu va putea să plătească decât 300 de euro pe o pensie medie. Și o să zicem: „Ce facem?”. Nu poți să faci nimic, nu poți să-l împuști, că omul a muncit 40 de ani și a plătit la stat datoriile.

Până atunci, România trebuie să dezvolte sisteme private de pensii şi sănătate suficient de puternice pentru a prelua o parte din povara din sectorul public, pentru a evita colapsul.

Citiți și: România, o țară care se grăbește să îmbătrânească