Certificatele energetice ale clădirilor devin o înşelătorie

Spitalele din PNRR riscă să rămână doar șantiere. Toate ar trebui finalizate anul viitor

Fiica lui Ioan Crișan, afaceristul arădean asasinat în 2021, și-a rupt brățara de monitorizare

Incendiu puternic la o școală din Galați. Autoritățile suspectează că focul a fost pus intenționat

Elevul din București acuzat că a trimis sute de amenințări cu bombă în SUA, din nou în fața instanței

Cine este bărbatul atacat de urs, duminică seara, la Predeal: victima este în stare gravă la spital

Cursuri gratuite de grădinărit predate pasionaților într-o universitate de stat din țară. Ce spun cei care s-au înscris deja

Primii pași în aeronautică, încă de pe băncile școlii. Cum arată orele de practică plătită, unde elevii învață să repare avioane

Centrale termice date uitării, focare de infecție în marile orașe. Soluția găsită de o primărie din nordul țării

Bani de la UE pentru exploatarea de minerale rare. Statul vrea să redeschidă mina de grafit din Gorj

Certificatele energetice, obligatorii pentru toţi cei care vor să vândă o casă sau să o închirieze, au devenit o sursa profitabilă de venit pentru auditorii care le vând pe bandă rulantă fără a călca vreodată în clădirea pe care o evaluează. Controale ale Inspectoratului de Stat în Construcţii arată că situaţia este cu adevărat gravă.

De la începutul anului inspectorii ISC au făcut 515 controale şi au descoperit 508 probleme.

Emilia Cerna Mladin, preşedinte al Asociaţiei Auditorilor Energetici pentru Clădiri: „În urma unei verificări făcută unui auditor energetic care avea la activ vreo 6000 de lucrări din 23 de certificate verificate nu a fost unul bun”.

Unul dintre auditorii prinşi că au eliberat certificate energetice greşite a primit o amendă de 10.000 de lei, iar un altul a fost sancţionat cu 5.000 de lei şi suspendarea licenţei timp de şase luni.

Problema vine însă din legislaţie, spun asociaţiile profesionale.

Emilia Cerna Mladin, preşedinte al Asociaţiei Auditorilor Energetici pentru Clădiri: „Atâta timp cât se permite culegerea de date online şi ca cineva din Constanţa, dau un exemplu la întâmplare, să facă un certificat în Cluj, sau cineva din Bucureşti în Bistriţa, evident că nu se duce să viziteze clădirea. E ca şi cum ca doctor ai consulta un pacient prin telefon şi ce-ţi spune el aia e”.

Aşa ca puteţi cumpăra un apartament prost izolat, care în acte arată bine, dar pentru care întreţinerea este uriaşă iarna.

În aceste condiţii aproape că nu te mai miri că cei de la ANAF nu mai condiţionează înregistrarea contractelor de închiriere sau vânzare - cumpărare de acest document, deşi legea spune clar: „La data înregistrării proprietarul are obligaţia de a depune la organul fiscal competent o copie de pe certificat”.

Într-un răspuns pe care Direcţia din Cluj Napoca a fiscului o dă unei asociaţii profesionale a auditorilor se face referire la un document intern al ANAF care spune că "există obligaţia de a înregistra contractul de locaţiune chiar şi în situaţia în care proprietarul nu a depus certificatul de performanţă energetică a clădirii".

Obţinerea unui certificat energetic pentru un apartament poate costa două sute de lei, dar pentru o clădire poate ajunge şi la câteva sute de euro.