Autostrada Comarnic-Braşov la al treilea eşec
În aceste condiţii, intră în calcul varianta începerii construcţiei cu bani de la stat. Potrivit unor surse, Compania de Autostrăzi a elaborat deja un raport prin care anulează construcţia prin concesiune a autostrăzii de pe Valea Prahovei.
Drumul de aproximativ 60 de kilometri ar fi trebuit construit de un consorţiu format din francezii de la Vinci, austriecii de la Strabag şi grecii de la Aktor. După un an şi jumătate de amânări, şefii de la Drumuri au luat în final o decizie în legătură cu autostrada Comarnic - Braşov.
Potrivit unor surse, CNADNR a elaborat deja un raport prin care anulează construcţia prin concesiune a şoselei de mare viteză. Motivul: asocierea condusă de francezii de la Vinci nu a reuşit să convingă instituţiile financiare internaţionale, precum BEI şi BERD, să finanţeze proiectul. 1,8 miliarde de euro ar fi costat construcţia autostrăzii. Dacă se adăugau şi costurile de finanţare şi cele de întreţinere pentru o perioadă de aproape 26 de ani, suma ar fi crescut la 8,4 miliarde de euro. În urmă cu câteva zile, ministrul demisionar al Transporturilor, Ioan Rus, spunea că sunt soluţii pentru ca autostrada să fie totuşi construită.
„Avem un studiu de fezabilitate pe Bucureşti-Braşov. Comarnic-Braşov din cele 5 tronsoane sunt 3 pentru care studiul nu corespunde, dar pe celelalte bucăţi putem pleca de la acel studiu din bani de buget şi atunci capătul ăsta de Bucureşti începem lucrările, Comarnic-Ploieşti îl lăsăm pe 2020”, a declarat Ioan Rus, ministrul demisionar al Transporturilor.
Este a treia tentativă eşuată a statului de a găsi un constructor care să realizeze în concesiune această autostradă, după cele din 2005 şi 2010. „Această rută, atât de căutată, dar mai mult din punct de vedere public, nu este una comercială şi de care România să aibă nevoie să-şi permită să bage atâţia bani acolo.
Poate la momentul în care se va ajunge la o considerabilă creştere de trafic, prin creşterea business-ului din zonă şi a necesităţii unei alte şosele importante”, a declarat Ion Lixandru, transportator. Premierul Victor Ponta anunţa la începutul anului trecut, alături de Dan Şova, pe atunci şef la Transporturi, că a găsit constructori autostrada peste Carpaţi.
Avansa chiar şi un termen pentru începerea lucrărilor: aprilie 2014. La începutul acestui an, acelaşi Victor Ponta relua promisiunile. „Dacă toată lumea e de acord că trebuie să facem Comarnic-Brașov, putem semna pe 15 februarie și pe 15 aprilie îl facem, dacă nu, cei care nu sunt de acord și știu o soluție mai bună, or să vină ei și o iau de la capăt cu ceea ce am făcut noi un an”, declara Victor Ponta, premierul României.
În Master Planul pentru Transporturi, construcţia autostrăzii Comarnic - Braşov este estimată la doar 997 de milioane de euro. Cel mai dificile tronsoane şi deci şi cele mai scumpe sunt Posada - Azuga şi Azuga - Surduc, unde pentru realizarea fiecărui kilometri s-ar putea cheltui 21,7 milioane de euro.
PROIECTUL INTEGRAL AICI
În condiţiile în care autostrada va avea o lungime 53 de kilometri, costul total pentru construcţie, operare şi întreţinere pe perioada concesiunii este cuprins între 51,5 milioane euro pe kilometru, în varianta fără credite, şi 159,5 milioane euro pe kilometru.
Costul total de construcţie al autostrăzii, în baza ofertei câştigătoare a asocierii Vinci - Strabag - Aktor, era de 1,82 miliarde euro fără TVA.
Construcţia propriu-zisă este estimată la 1,66 miliarde euro, la care se adaugă cheltuieli pentru servicii de inginerie şi proiectare de 109,7 milioane euro şi alte costuri (asigurări, inginer independent) evaluate la 54,8 milioane euro.
Concesionarul va beneficia de trei categorii de venituri, respectiv plăţi de disponibilitate de la autoritatea publică, venituri din tariful de concesiune achitat de utilizatorii autostrazii, deduse din plata de disponibilitate, şi venituri din utilizarea infrastructurii secundare (chirii sau redevenţe achitate de entităţile care opereaza benzinării sau alte spatii de servicii), un procentaj de 60% urmând să revină autorităţii contractante şi să fie dedus din plata de disponibilitate.
Plata anuală de disponibilitate este compusă din trei componente, respectiv o sumă neindexată în euro, o sumă indexată în euro şi o sumă indexată în lei.
Potrivit informaţiilor cuprinse în document, nivelul total anual al plăţii de disponibilitate, în termeni reali, fără inflaţie, este de 325,2 milioane euro. Pe o perioadă de 26 de ani, costul total ar ajunge astfel la 8,45 miliarde euro.
Nivelul plăţii de disponibilitate urmează să fie definitivat după ajustarea costului de construcţie şi stabilirea costurilor efective de finanţare la momentul închiderii financiare.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
