Mai multe infecţii intraspitaliceşti decât pe hârtie. Tratamentul, dificil, din cauza utilizării excesive a antibioticelor

CSAT: TikTok l-a favorizat pe Călin Georgescu

Băsescu spune că alegerile trebuie duse până la capăt: Frauda nu o poate constata CCR. Sper să nu facem o practică din abuzurile Curții

Care e mecanismul din spatele consumului de mesaje „care explică totul” pe rețelele sociale

AEP cere anchetă pentru promovarea lui Călin Georgescu fără cheltuieli raportate. Sesizare la Parchet și Poliție

400.000 de dolari falși, schimbați la bancomate. Falsificatori de bani, vizați de percheziții în București și Giurgiu

O roată în derivă, desprinsă de la un tir, a făcut slalom printre mașini, în Iași

Ninsori și ploi, în mai multe zone. Prognoza meteo pentru ultimele zile din luna noiembrie

Numărul profesorilor pensionari la catedră, în creștere în ultimii ani

Lasconi: „Voi discuta cu toate partidele, dar guvernare se poate face doar cu centru-dreapta”

Stafilococul auriu, Klebsiella pneumonie, E. Coli sau Clostridium Dificile. Nume pe atât de complicate, pe cât sunt problemele pe care le creează. Aceste bacterii se găsesc peste tot, dar în spitale dau cele mai mari bătai de cap doctorilor şi, mai ales, pacienţilor internaţi.

„Înainte de anumite intervenţii se practică o decontaminare, astfel încât acesti germeni, aceste bacterii să nu pornească din locul unde stau inofensive prin sânge şi să determine diverse infecţii”, a spus doctor Gabriel Popescu medic infecţionist.

Dar armele pe care le au la dispoziţie medicii sunt din ce în ce mai puţine. Bacteriile capătă rezistenţă, provocată de modul în care oamenii folosesc antibioticele. Aceste medicamente sunt utilizate pe scară largă, chiar şi atunci când nu este necesar. De exemplu, în cazul gripei. Aşa se face că bacteriile au evoluat şi nu mai sunt omorâte de aceste medicamente.

„Aceste infecţii nosocomiale survin cu germeni rezistenţi care au o virulenţă crescută faţă de germenii uzuali şi, din păcate, au un grad de rezistenţă ridicat la antibioticele pe care noi le avem disponibile. Pierdem repede antibiotice în lupta cu microbii şi, din păcate, câştigăm puţine”, a spus doctor Andreea Moldovan, medic infecţionist.

Câţi pacienţi se infectează în spitalele din România, nimeni nu ştie clar. StatisticIle oficiale arată o rată a infecţiilor de 2,8 la sută, dar procentul nu este corect, din cauză că medicii nu raportează aceste probleme. Într-o ţară precum Danemarca, rata de infectare este dublă. În lupta cu aceste infecţii, doctorii recomandă măsuri elementare de igienă.

„O să vi se pară hilar, dar cea mai importantă măsură care duce la reducerea numărului de infecţii nosocomiale este spălatul pe mâini. Trebuie să te speli pe mâini şi să ştii cum să te speli pe mâini”, a precizat Mihaela Lupşe.

Cele mai des întâlnite infecţii dobândite în spitale sunt cele ale căilor respiratorii şi cele ale sângelui. De asemenea, sunt frecvent întâlnite şi infecţiile locale dobândite în urma intervenţiilor chirurgicale, precum şi cele ale tractului urinar. Multe dintre acestea sunt, de asemenea, rezistente la antibiotice.