Sute de miliarde de euro pe tratamente inutile

Cum a influențat rețeaua socială TikTok rezultatul primului tur al alegerilor prezidențiale, câștigat de Călin Georgescu

„Șoc”, „surpriză” și „cutremur”. Cuvintele folosite de presa internațională pentru a descrie rezultatul alegerilor din România

O explicație despre victoria lui Călin Georgescu. Valentin Naumescu, despre „votul revanșard și campania pe TikTok”

Victor Ponta, după ce Ciolacu a ratat finala prezidențială: PNL și Nicolae Ciucă au jucat rolul idiotului util

Nicușor Dan a discutat cu specialiștii pentru a înțelege ce s-a întâmplat la alegeri. Mesajul primarului Capitalei pentru turul 2

Ședință la PNL, după scorul obținut de Ciucă la alegeri. Care e liberalul cu șanse mari să preia șefia partidului

Țepe pe internet cu anvelope de iarnă. Cum vă puteți feri de ofertele-capcană

Cum arată și cum funcționează instalația care transformă apa murdară în energie

Campania electorală nu a ajuns în cătunele din munți: „N-am știut”

În multe cazuri, medicii sau pacienții nu au de ales. Încearcă pe rând tratamentele cu cea mai mare șansă de reușită până când găsesc un tratament care are efect.

În lume se cheltuiesc anual sute de miliarde de euro pe tratamente inutile. Deşi sunt special create pentru o afecţiune sau alta, medicamentele nu funcţionează la fel pentru toţi pacienţii.

O formulă de calcul existentă încă din anii '80 măsoară eficienţa medicamentelor. Mai exact, câţi oameni trebuie să ia un anumit medicament pentru ca o singură persoană să îi simtă efectele. Majoritatea medicamentelor nu ajută decât o mică parte dintre pacienţi. Altele nu ajută absolut deloc, dar continuă să fie prescrise.

În 1988, epidemiologii Andreas Laupacis, David Sackett şi Robin Roberts au realizat un sistem de măsurare a eficienţei medicamentelor. Este o formulă statistică ce determină numărul persoanelor care trebuie ia un medicament pentru ca una singură să fie ajutată. În mod ideal, raportul este de unu la unu. Fiecare persoană care ia tratamentul este ajutată. Însă nu există medicamente atât de eficiente. Potrivit unei estimări a gigantului farmaceutic GlaxoSmithKline, 90% dintre medicamente ajută cel mult jumătate dintre pacienţi.

De exemplu, în cazul bronşitei, antibioticele nu grăbesc deloc vindecarea. Doar o singură persoană din 2000 evită un infarct cu ajutorul aspirinei. Iar statinele, medicamentele vedetă în tratarea nivelului ridicat al colesterolului îşi fac efectul la doar o persoană din 300 tratate.

„300 de persoane trebuie sa ia medicamentul timp de un an pentru evitara unui infarct sau a unui accident vascular. Probabil ca te gândești „ în regulă, am o șansă din 300 să îmi cobor colesterolul. De ce nu, doctore? Da-mi rețeta". Dar ar trebui să te gândești la altă statistică. Efectele adverse. Pentru acest medicament, efectele adverse apar la 5% dintre pacienți”, a precizat neurochirurgul Daniel Levitin.

Ceea ce înseamnă ca sunt șanse mai mari să te îmbolnavești și mai rău decât sa te vindeci. Medicii încearcă să găsească un echilibru între șansele de vindecare și riscuri, însă nu au întotdeauna succes.