Hologramă pentru tratamentul dentar

A început sezonul petardelor, iar internetul este plin de oferte ilegale

Înotători lăsați fără bazin, după ce căldură și apa caldă au fost sistate din cauza unor datorii de sute de mii de lei

Câți bani reușesc să economisească, în medie, românii de la o lună la alta și ce fac cu ei

Vreme extremă în România. Vântul puternic a făcut prăpăd în mai multe județe

Mai mulți copii de la o grădiniță din Timișoara au ajuns la spital cu simptome de toxiinfecție alimentară

Mașini vandalizate într-o parcare din Constanța. Șoferii și-au găsit cauciucurile sparte

Doi nevăzători, agresați într-o biserică din București, după ce au intrat cu câinii ghizi. „Ne-au amenințat că ne taie picioarele”

Proprietarii de cafenele și Fiscul se luptă în instanță pentru TVA la cafea și ceai

Copiii români de la țară, victimele sărăciei

Holograma creată într-un laborator al Politehnicii din Timişoara ar putea deschide noi drumuri în medicina stomatologică. Ideea îi aparţine lui Ciprian Dughir, Inginer şi profesor universitar. “A fost o provocare, pentru că nu făcusem asta până atunci, adică făcusem holograme, dar nu acest gen de holograme şi se pare că suntem singurii din ţară care facem acest lucru”, spune Ciprian Dughir, şef de lucrări la Universitatea Politehnică din Timişoara.

Pentru o astfel de imagine, inginerul face multiple fotografii dentare şi le developează pe o placă fotografică. Apoi, patru raze laser proiectate prin placă formează holograma. Medicii pot astfel verifica dantura pacientului fără a-l supune stresului de pe scaunul stomatologic.

„Putem să scanăm cavităţile bucale ale pacienţilor şi să vedem dacă există în momentul respectiv o posibilitate de cancere orale”, explică Cosmin Sinescu, conferenţiar universitar la Universitatea de Medicină şi Farmacie din Timişoara.

Un alt avantaj al hologramelor este acela că ele pot fi păstrate de pacienţi şi arătate la consultări ulterioare, ca punct de referinţă. Stomatologii pot vedea astfel mai uşor dacă o afecţiune a evoluat.

„Utilitatea acestora este deosebit de importantă în domeniul medicinei dentare pentru că stocarea informaţiilor va fi o foarte mare problemă”, e de părere Cristina Maria Borţun, decan la Facultatea de Medicină Dentară Timişoara.

Inginerul timişorean vrea să-şi breveteze descoperirea, iar pentru ca proiectul de cercetare să meargă mai departe are nevoie de 15.000 de euro, bani cu care să cumpere plăci de argint şi lasere mai puternice.