Cum a ajuns producţia de medicamente ieftine nerentabilă

Iohannis: „Sfârşitul de mandat nu e liniştit”. Ce spune președintele despre preluarea funcției de premier

„Mi-a distrus tot”. Oamenii sunt grav afectați de urmările furtunilor din județul Constanța

Guvernul vrea să plafoneze adaosul comercial pentru alimentele românești înainte de alegeri

Inundații pe litoral. Stațiuni și localități au fost acoperite de ape

Litoralul, afectat de furtuni puternice. Inundații în mai multe stațiuni

Momentul în care un urs atacă o mașină pe Transfăgărășan. Animalul mușcă geamul unui pasager

Kremlinul îl acuză pe Klaus Iohannis că distorsionează istoria. „Aşteptaţi-vă la probleme la scară planetară”

Lasconi, ignorată la un sondaj intern cu privire la lista cu candidați pentru parlamentare: Nu sunt toți pe aceeași lungime de undă

Povestea incredibilă a celei mai mari bucăți de chihlimbar din lume, descoperită în România: Opritor de ușă, ignorată de hoți

Simvastatită - o denumire generică pentru medicamentele care controlează colesterolul. Aceste pastile costă între 6 şi 25 de lei. Varianta cea mai ieftină nu se mai găseşte în farmacii.

Analgezice cu preţuri între 5 şi 73 de lei. Nici în acest caz, pacienţii nu pot avea o pastilă mai ieftină.

În privinţa antiinflamatorului dicolfenac, preţurile variază între 6 şi 20 de lei. Cea mai ieftină cutie a dispărut demult din farmacii.

Sunt doar trei exemple, dar în ultimii trei ani, peste 1.300 de medicamente ieftine au dispărut de pe piaţă, spun productorii români de medicamente. Numai de la începutul anului 125 de pastile nu se mai fabrică.

„În primul rând pacienţii plătesc mai mult. Când te duci la farmacie nu mai există medicamnetul ieftin, trebuie să plăteşti mai mult pentru medicamentele existente”, explică Simona Cocoş, vicepreşedintele Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice.

De vină ar fi, spun ei, taxa de clawback, adică taxa pe care trebuie să o plătească statului firmele de medicamente pentru vânzările pe care le au peste bugetul alocat de casa de asigurări. Această taxă ajunge chiar şi la 20 la sută valoarea medicamentelor. Astfel, producţia de medicamente ieftine devine nerentabilă.

„Trebuie să plătim această taxă claweback în avans pentru că nu o plătim din banii recuperaţi din medicamente, o plătim cam cu 6 luni înainte de a recupera aceşti bani”, declară Dragoş Damian, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice.

În lipsa medicamentelor generice, coplata pe care trebuie să o dea pacienţii poate fi importantă. De exemplu, pentru metroprolol, diferenţa este de la 25 de bani la 11,74 de lei. Un alt medicament foarte utilizat este Omperazol. Cu varianta ieftină, un pacient ar mai plăti doar un leu, pe când dacă ar cumpăra varainta originală ar achita 88 de lei. Diferenţele pot fi însă şi de câteva sute de lei.

„În România tot mai mulţi oameni mor din lipsă de medicamente sau pentru că nu îşi mai permit să îşi achiziţioneze medicamentele recomandate de medic”, declară Cristian Roşu, reprezentantul Coaliţiei Pacienţilor Cronici.

Din cauza taxei de clawback, producătorii români de medicamente au blocat investiţii de 50 milioane euro pentru construirea de noi linii de producţie în România.