Aproximativ 30% dintre oameni sunt purtători de stafilococ auriu, o bacterie care populează cavitatea nazală şi pielea. Aceasta poate produce infecţii, sinuzite, pneumonii, iar în cazul bebeluşilor născuţi prematur chiar septicemie. La aceste afecţiuni sunt însă predispuse doar anumite persoane.
„Există în unele cazuri defecte ale imunităţii, pacienţii sunt predispuşi la unele infecţii (..) în alte cazuri există infecţii precedente contactului cu stafilococul auriu, care scad rezistenţa temporar, dar suficient cât să îl iei şi să faci boala şi cea mai frecventă şi vestită boală ca şi risc este varicela sau vărsatul de vânt”, explică dr. Alexis Cochino, medic specialist pediatrie și alergologie clinică.
Stafilococul auriu se transmite prin strănut sau tuse. De aceea, pentru a evita contaminarea este nevoie de respectarea regulilor de igienă, dar şi de o floră microbiană benefică.
„Pe toate suprafeţele şi cavitățile noastre sunt foarte mulţi microbi. Există în şi pe organismul uman de două ori mai multe celule de microbi decât celule umane. Dacă între ele există un echilibru, cel mai probabil, când pătrunde un microb nou acolo, din cauza concurenţei, nu va prolifera, nu va fi capabil să declanşeze o boală şi nici nu va fi capabil să persiste în acel loc”, spune dr. Alexis Cochino.
Îmbolnăvirile repetate sau curele agresive cu antibiotice cresc riscul infectării cu stafilococ auriu. În aceste cazuri, tratamentul este unul medicamentos.
„Stafilococul auriu, dacă a apucat să se înmulțească şi să producă o boală, este periculos prin substanţele pe care le produce şi care au un efect de distrugere a ţesuturilor, eventual şi a sângelui, pentru că poate să producă anemie, moartea celulelor albe care ne apară de infecţii”, arată dr. Cochino.
De cele mai multe ori stafilococul auriu este descoperit întâmplător, în urma unui exsudat nazal sau faringian, însă medicii recomandă să se intervină doar dacă acesta provoacă infecţii în organism.