Proiect pentru transparenţa companiilor de stat, respins de Senat

România rămâne țara europeană cu cele mai multe persoane care au murit în accidente rutiere. Câte decese au fost anul trecut

2025, anul austerității, dar nu pentru toți: Noua indemnizație a șefilor CFR s-a dublat față de cea din 2023

Pe cine ar vota românii la prezidențiale: Scorul obținut de Călin Georgescu, într-un sondaj comandat de Nicușor Dan

Nicușor Dan, despre decizia lui Crin Antonescu: Nu cred că face bine imaginii României

Nicuşor Dan îi contrazice pe Antonescu, Bolojan şi Kelemen: E mai important să ne lămurim în privinţa anulării alegerilor

Bolojan: „Antonescu este în continuare, din punctul de vedere al PNL, candidatul Coaliţiei pentru alegerile prezidenţiale din 2025”

VIDEO. Bărbat căutat din 29 decembrie, după ce a accidentat cu sania o fetiță de 8 ani. Minora, operată de urgență, a rămas fără splină

Vortexul polar se extinde în SUA. Roxana Bojariu: Este atipică această furtună de iarnă

Zelenski: Donald Trump poate fi decisiv în războiul din Ucraina. El ne poate ajuta să-l oprim pe Putin

Deputaţii care cer modificarea legii informaţiilor de interes public spun că lipsa de transparenţă permite devalizarea companiilor de stat. Ei propun introducerea unui nou articol în lege astfel încât, pe lângă instituţiile publice, să fie obligate să ofere informaţii detaliate şi companiile de stat, companiile private la care statul este acţionar minoritar, precum şi diverse organizaţii care benerficiată de bani publici, cum ar fi unele federaţii sportive sau partidele politice beneficiare de subvenţii.

Marţi, proiectul a fost respins de Senat, dar votul final urmează să fie dat de Camera Deputaţilor.

Dacă în cele din urmă va fi aprobat, înseamnă că inclusiv unele companii care au fost privatizate, dar la care statul încă mai deţine acţiuni, ar fi supuse legii informaţiilor de interes public. Cum ar fi, Petrom, la care Guvernul României încă mai deţine o participaţie de peste 20%.

Această prevedere poate da naştere unor situaţii ciudate dacă proiectul va fi adoptat. Asta cu toate că firmele la care statul este acţionar minoritar ar fi protejate de un articol deja prezent în legea informaţiilor de interes public.

Cel care spune că nu pot fi oferite date privind activităţi comerciale sau care încalcă libera concurenţă sau dreptul la proprietate intelectuală. Aşa că o companie la care statul este acţionar minoritar ar putea decide ce informaţii sunt prea sensibile pentru a fi publicate.

Pe de altă parte, însă şi companiile la care statul este acţionar majoritar ar putea decide acelaşi lucru.

Contradicţiile care apar între articolul deja existent şi cel care se doreşte a fi introdus arată că proiectul de modificare a legii informaţiilor publice are hibe suficient de mari cât să ducă la respingerea sa definitivă.

Totuşi, iniţiativa lor nu este de lepădat câtă vreme în companiile de stat există o problemă de transparenţă. Mai ales atunci când vine vorba de diverse contracte de colaborare. Cum ar fi cele semnate de casa de avocatură a lui Dan Şova cu Complexul Energetic Turceni şi Complexul Energetic Rovinari. Contracte care acum sunt subiectul unui dosar DNA în care este anchetat şi fostul premier Victor Ponta.

Însă, Complexul Energetic Oltenia nu este singura companie de stat care a semnat de-a lungul timpului contracte suspecte. Colaborările păguboase, combinate cu lipsa de eficienţă, se transformă în pierderi pentru companii şi în datorii faţă de bugetul de stat.