Parlamentul, redus la tăcere de Guvern

Ce spune generalul Ben Hodges despre alegerile din România și influența rusă

Reacția lui Marcel Ciolacu după decizia SUA privind suspendarea programului Visa Waiver. Ce modificări anunță MAE

Avertismentul generalului Ben Hodges: Dacă Ucraina cade, rușii vor bate la ușa României

Burduja, despre începerea forajului în Neptun Deep: Va însemna dublarea producției de gaz românesc

Rusia acuză România de „acțiuni ostile”. „Autoritățile române au pus la dispoziția teroriștilor o platformă pentru a lansa provocări”

Scandal pentru depunerea unei declarații, în Constanța. Motivul pentru care mii de oameni stau cu orele la coadă

Răsadurile de primăvară au ajuns pe tarabe, în piețe. Care sunt cele mai căutate soiuri de roșii

„M-am simțit rău”. Tuberculoza face mii de victime în România

Se nasc tot mai puțini copii. Comuna din România în care au venit pe lume doar doi copii în ultimii trei ani

Preşedintele Klaus Iohannis a făcut în februarie un apel către Guvern să redea Parlamentului rolul fundamental, acela de a face legile. Premierul Victor Ponta a primit cu deschidere sugestia şefului statului. Ba chiar a făcut şi promisiuni.

„A bătut la o uşă deschisă. În 2015, numai în cazuri de urgenţă vom da ordonanţe”, a promis Victor Ponta.

Şi totuşi, în practică lucrurile au stat cu totul altfel. De la începutul anului, Klaus Iohannis a promulgat 93 de legi. Dintre acestea, şase sunt acorduri internaţionale, 27 sunt iniţiative ale parlamentarilor şi 60 sunt ordonanţe ale Executivului Ponta. Cu alte cuvinte, 69% dintre actele normative adoptate de Legislativ sunt, de fapt, proiecte ale Guvernului. Liberalii susţin că Executivul a mers chiar mai departe şi le-a copiat o propunere legislativă. Guvernul s-ar fi folosit de majoritatea din Parlament pentru a respinge iniţiativa Opoziţiei, apoi a depus propriul proiect şi l-a aprobat imediat, mai acuză liberalii.

„Păi, procedura asta copy-paste e una familiară actualei majorităţi guvernamentale. Nu vor înşela pe nimeni cu asemenea proiecte copy-paste”, a spus Ionuţ Stroe, purtătorul de cuvânt al PNL.

Expunerile de motive ale celor două legi seamănă izbitor. Ambele vorbesc despre faptul că fostele state comuniste au adoptat încă de la începutul anilor '90 o legislaţie reparatorie pentru victimele comunismului. Inclusiv categoriile care ar urma să beneficieze de dublarea indemnizaţiilor sunt aceleaşi şi sunt enumerate în aceeaşi ordine. Şi textele de lege sunt identice şi propun aceleaşi sume drept indemnizaţii pentru persecutaţii politic.