Efectul noilor legi electorale. Parlamentul devine o ispită pentru şefii de consilii județene

Ponta: Trebuie să avem o relație cu China exact ca Germania. Pentru infrastructura critică să luăm tehnologie americană, nu chineză

Ponta: „Nu vreau ca vreun adversar politic să fie persecutat cu dosare penale”. Ce spune despre Călin Georgescu și Sebastian Ghiță

Bătrân înșelat cu peste 300.000 de euro. Escrocii s-au dat drept preoți și i-au promis „o operă de artă” în Cimitirul Ghencea

Ion Iliescu rămâne fără certificatul de revoluţionar. Care este motivul

Mii de elevi din România merg încă la toaleta din curte. Responsabilii își pasează reciproc vina

Val de incidente violente în transportul public: șoferi agresați, autobuze și tramvaie vandalizate

Un bărbat a amenințat cu pistolul un client într-un restaurant din București. Incidentul, surprins în imagini

Ce spune generalul Ben Hodges despre alegerile din România și influența rusă

Reacția lui Marcel Ciolacu după decizia SUA privind suspendarea programului Visa Waiver. Ce modificări anunță MAE

Noua lege electorală care ar urma să se aplice la alegerile locale din vara anului viitor lasă alegerea preşedinţilor de consilii în sarcina consilierilor judeţeni. Aceiaşi consilieri îşi pot revoca şefii, teoretic, prin votul unei majorităţi de două treimi. Cu patalamaua de baroni locali lipită de demnitatea pe care o deţin, actualii şefi de consilii judeţene ar vrea să fie aleşi în continuare direct de cetăţeni

„Un mare dezavantaj este faptul că preşedintele, în loc să fie direct răspunzător în faţa cetăţenilor, va fi răspunzător în faţa consilierilor judeţeni. Trebuie să aibă o anumită stabilitate. Nu poţi să schimbi politica de dezvoltare a unui judeţ din două în două luni”, spune Marian Petrache preşedintele CJ Ilfov.

Alții își fac planuri de schimbare a carierei politice.

„Sunt președinți de consilii judeţene care au avut, unii, două, trei, patru mandate. În noile condiţii când personalitatea lor nu mai are niciun fel de importanţă este foarte posibil ca o parte din ei să nu mai candideze. Este bine să te reorientezi spre altceva. Este posibil să discut la un moment dat cu colegii mei şi despre Parlament”, a spus Răducu Filipescu, preşedintele CJ Calaraşi.

„Eu dacă nu mă mai duc la votul cetăţenilor din judeţul meu, nu am cum să mai vin la votul consilierilor”, spune Ciprian Dobre, preşedintele CJ Mureş.

Social-democraţii jubilează în faţa frământărilor omologilor din opoziţie.

„Am fost ales și indirect și direct ca președinte al Consiliului Județean și nu am simţit nicio diferenţă în desfăşurarea mandatului. Nu m-am decis în ceea ce priveşte candidatura viitoare”, spune Ion Călinoiu, președintele CJ Gorj.

Social-democraţii deţin în prezent mai mult de jumătate - 23 - din cele 41 de posturi de preşedinţi de consilii judeţene. Liberalii au 14 posturi, UDMR - două, iar UNPR şi PC câte unul. 21 dintre şefii de consilii judeţene au intrat în atenţia DNA. Șase dintre ei sunt în arest preventiv sau la domiciliu pentru corupţie.