Parlamentul României la ora bilanţului. Noua Constituţie şi regionalizarea, obiective ratate

Un tramvai din Timișoara a sărit de pe linii și a ajuns pe trotuar. Imagini surprinse după incident

Stâlpul prăbușit peste un tramvai din București a fost remontat, dar cu susul în jos

Încă doi români au fost identificați printre decedații din Spania, în urma inundațiilor catastrofale

Replici istorice din dezbaterile electorale pentru alegerile prezidențiale

Primarul lăutar din Mehedinți care își rotunjește veniturile din cântări la nunți și botezuri

Spaniolii își învelesc mașinile cu folie de plastic și le ancorează de stâlpi

Șofer filmat cu un copil în brațe, la volan. Ce amendă riscă bucureșteanul căutat acum de poliție

Arhiepiscopul Teodosie poate fi judecat pentru cumpărare de influență

Adolescent de 14 ani, descoperit în trafic după ce a condus 70 de kilometri cu fratele său în vârstă de 10 ani pe scaunul din dreapta

Proiectul de modificare a Constituţiei era anunţat ca cel mai important obiectiv al majorităţii parlamentare a USL.

„Dacă va fi nevoie să prelungim sesiunea parlamentară, să se voteze în cele două Camere propunerea de revizuire. După care, probabil, în septembrie-octombrie să avem referendumul”, spunea premierul Victor Ponta la începutul lunii februarie.

Documentul, redactat de comisia condusă de președintele Senatului, a avut un opozant puternic în șeful statului.

„Asta nu e Constituţia României, este Constituţia unei găşti. Ca să fi fost o Constituţie pentru români trebuia dezbătută public”, a declarat pe 29 iunie preşedintele Traian Băsescu.

Planurile actualei puteri au fost date peste cap de Curtea Constituţională. Aceasta a decis că un referendum cu prag de prezenţă de 30 la sută nu poate fi organizat nici anul viitor, simultan cu alegerile prezidențiale.

Coaliţia de guvernare a fost nevoită să renunţe şi la proiectul de regionalizare, iar discuţiile pentru un nou Cod electoral au fost abandondate. S-au promovat, în schimb, alte legi care au provocat scandal. Modificarea Codului Penal, care îi protejează pe aleşi de acţiunile DNA şi ale ANI, i-a adus în Parlament pe ambasadorii ţărilor europene şi a scos oameni în stradă.

„Cred ca Zgonea ar trebui sa demisioneze. A pus România într-o situaţie îngrozitoare”, spunea Traian Băsescu în urmă cu două săptămâni.

Migraţia politică, sportul parlamentarilor

Deşi se declarau împotriva migraţiei politice, liderii actualei puteri nu i--au respins pe traseişti. Astfel, această veche meteahnă a Parlamentului a revenit şi în actuala legislatură.

„O să-l las şi pe ambasadorul Vanghelie şi pe ambasadorul Hrebenciuc să reprezinte interesele PSD-ului în toate partidele din această ţară. Şi cine nu îşi păzeşte parlamentarii, n-o să-i păzesc eu...”, a spus premierul Victor Ponta.

Grupurile PPDD au rămas cu 32 de parlamentari din cei 68 câţi au fost aleşi la începutul mandatului. Cei mai mulţi au migrat spre PSD şi PC.

Dae configuraţia Parlamentului nu avut de suferit doar din cauza traseismului politic. Zece aleşi şi-au încheiat mandatele înainte de termen, iar trei dintre ei, George Becali, Antonie Solomon şi Nicolae Vasilescu, au de ispăşit pedepse cu închisoarea.