Sute de deputaţi şi-au rotunjit conturile cu bani din arendă sau din vânzarea produselor pe care le cultivă. Riguroşi, unii s-au aprovizionat cu tractoare şi semănătoare ca să îşi lucreze pământul, alţii au preferat să ofere locuri de relaxare, aşa că au ridicat complexuri turistice pe hectare întregi.
Pentru că banii nu pică din cer, iar funcţia de parlamentar nu este veşnică, unii deputaţi practică una dintre cele mai frumoase dar şi bănoase meserii: agricultura. Iar în Bărăgan, pământul este roditor, aşa că cine munceşte cu spor are un viitor.
Este şi cazul Mariei Dragomir. Deputatul îşi împarte timpul între legi şi biroul parlamentar din Călăraşi. Pe vremuri însă, avea "biroul" în câmp. În 1998 a cumpărat primele terenuri, apoi utilaje agricole ca să pună pe picioare o fermă. Acum, de afacere se ocupă fiul ei. Cele 126 de hectare de teren arabil i-au adus în ultimul an 150.000 de lei.
Maria Dragomir: „La noi este o tradiţie în familie, din tată în fiu, noi suntem agricultori, suntem ţărani. Eu, în 35 de ani de activitate nu mi-am permis să plec în concediu într-o ţară străină. Nu ne permitem pentru că este foarte multă muncă. Dar şi bani. Fiul meu acum investeşte în utilaje, în tehnologie. Să nu vă imaginaţi că este un câştig exagerat, dar nici nu putem să-l mâniem pe Dumnezeu să spunem că nu avem din ce trăi”.
Un alt deputat, Dumitru Gireadă, şi-a câştigat faima în Botoşani pentru avuţie.
Declaraţia de avere arată că deputatul PNL de Botoşani Dumitru Gireadă are 24 de terenuri de 63 de hectare, în comuna pe care a condus-o 8 ani până în 2012. Acum, în localitatea Mihai Eminescu, primar este soţia sa, Aneta Gireadă. În 2012, deputatul a fost condamnat la 3 ani de închisoare cu suspendare pentru nereguli cu terenuri. Dar afacerea cu ferma agricolă merge mai departe, în familie.
Fănică Gireadă, fratele deputatului: „Am fermă de oi, în jur de, peste 500, cu domnul deputat. (E fratele, sau cine e?) Da, fratele. (Teren aveţi aici, în zonă?) Avem păşăune, dar mai avem la câmp încoace porumb, soia, grâu, orz, avem şi vite, viţeii îi dăm la abatoare”.
În Constanţa, un alt deputat, Mihai Lupu, face bani din acvacultură: 125.000 de lei în ultimul an.
Pe 6 hectare de teren ale deputatului Mihai Lupu, soţia, Traiana Lupu, a construit un complex cu case de vacanţă, hotel şi un lac în care turiştii pot pescui. La restaurant, clienţii sunt serviţi cu raci din producţie proprie.
Bogdan Bîrsoghe, administratorul complexului: „Aportul d-lui Lupu este aproape zero. Doamna Lupu a investit de la bun început. Da, într-adevăr, când ajunge doamna în curte, toată lumea drepţi!”.
Din cei 387 de deputaţi, 156 au investit în terenuri agricole. Cele mai multe parcele le are deputatul PSD de Dâmboviţa, Zisu Stanciu. Suprafaţa arendată îi rotunjeşte veniturile, anual, cu peste 10.000 de lei. Alţi 20 de deputaţi câştigă bani din arendarea parcelelor.
Mihai Voicu: „O arendă probabil e cea mai bună variantă pentru ele. Suprafeţele sunt mult prea mici ca să se poată face ceva cu ele individual, aşa”.
Cei mai mulţi aleşi care au terenuri agricole cultivă cereale sau cresc animale, dar sunt şi parlamentari care au livezi sau culturi de sfeclă de zahăr.