Preşedintele suspendat al CJ Braşov, Aristotel Căncescu, judecat pentru corupţie, plasat în arest la domiciliu

Potrivit portalului instanţelor de judecată, magistraţii Curţii de Apel Braşov au admis, miercuri, contestaţia procurorilor anticorupţie, care ceruseră înlocuirea măsurii controlului judiciar cu măsura arestării preventive în cazul lui Aristotel Căncescu, trimis în judecată pentru abuz în serviciu, luare de mită, spălare a banilor în formă continuată, trafic de influenţă şi instigare la tentativă la abuz în serviciu.

Astfel, magistraţii braşoveni au desfiinţat, miercuri, hotărârea din 20 mai a Tribunalului Braşov, care respingea sesizarea DNA privind înlocuirea măsurii preventive a controlului judiciar cu măsura arestării preventive în cazul lui Aristotel Căncescu şi au rejudecat cauza, luând decizia plasării preşedintelui suspendat al CJ Braşov în arest la domiciliu pentru 30 de zile, acesta având interdicţia de a părăsi imobilul din oraşul Râşnov, judeţul Braşov, fără permisiunea instanţei.

Totodată, instanţa a încuviinţat cererea lui Căncescu din data de 20 mai de a merge, în zilele de 28 şi 29 mai, între orele 9.00 -13.00, la sediul Consiliului Judeţean Braşov pentru a-şi ridica bunurile personale aflate în biroul în care şi-a desfăşurat activitatea de preşedinte.

Potrivit procurorilor, Aristotel Căncescu ar fi încălcat una dintre prevederile controlului judiciar întrucât a trimis la Consiliul Judeţean Braşov trei adrese care au ajuns pe biroul unei persoane care ar urma să fie audiată în dosarul de corupţie în care preşedintele suspendat al CJ este inculpat.

Aristotel Căncescu a fost trimis în judecată pe 17 decembrie 2014 pentru fapte de corupţie. Preşedintele suspendat al Consiliului judeţean Braşov a stat în arest din 24 decembrie 2014 şi până în 28 februarie 2015, când a fost plasat în arest la domiciu. În 23 iunie 2015, după ce a contestat decizia de mai multe ori Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie i-a acceptat cererea de a fi judecat sub control judiciar.

Preşedintele suspendat al CJ Braşov Aristotel Căncescu este acuzat de cinci fapte de abuz în serviciu, luare de mită, spălare de bani, trafic de influenţă şi instigare la tentativă de abuz în serviciu.

Pe lângă Aristotel Căncescu, în dosar mai sunt cercetaţi, în stare de libertate, Ion Diniţă, la vremea respectivă deputat, şi Gabriel Bâgiu, acuzaţi de complicitate la abuz în serviciu, dare de mită şi spălare de bani. Potrivit anchetatorilor, firmele celor doi ar fi primit contracte preferenţiale de la Consiliul Judeţean Braşov.

Alţi şase funcţionari publici - Aurelia Popescu, Cristian Cirică, Viorel Costea, Mircea Popa, Maria Gheorghieş şi Ioan Boţoman, dar şi administratorul public al judeţului Braşov, Radu Ispas, sunt acuzaţi de abuz în serviciu.

Un alt acuzat în acest dosar de corupţie este Aurelian Rusu, directorul SC Canaris SRL, companie controlată de Căncescu, prin intermediul căreia s-ar fi spălat sume de bani, afirmă anchetatorii.

Potrivit rechizitoriului procurorilor, "inculpaţii Căncescu Adrian Aristotel, preşedintele al Consiliului judeţean Braşov şi Ispas Radu Petru, administrator public al judeţului Braşov, şi-au folosit funcţia publică de autoritate locală pentru interesele proprii şi ale firmelor SC Gotic SA şi SC Ramb Sistem SRL, respectiv ale persoanelor care le administrau. Aceste două firme "de casă" deţineau cvasi - totalitatea contractelor derulate cu CJ Braşov, întrucât le erau acordate preferenţial, prin încredinţare directă, ca urmare a dispoziţiei inculpatului Căncescu Andrei Aristotel“, se arată în rechizitoriu.

Rechizitoriul procurorilor, în perioada 2006 - 2007, Consiliul Judeţean Braşov a încheiat două contracte de întreţinere a drumurilor şi deszăpezire cu societatea comercială Gotic SA Braşov, reprezentată de Ion Diniţă. Contractul, încheiat pe şase ani, a fost iniţial de 9.724.823 lei. Preţul a crescut de zece ori până în anul 2012, ajungându-se astfel la o sumă de 101.750.482 de lei.

Aceeaşi metodă de creştere artificală a preţurilor a fost folosită şi în cazul contractelor încheiate cu Ramb Sistem care prevedeau amenjarea Complexului de Agrement de sub Tâmpa (8.082.044 de lei) şi a terenurilor de sport de la Colegiul Andrei Şaguna (1.739.762 de lei). Deşi în contracte se arăta clar că preţul nu poate fi modificat, Consiliul Judeţean a mai dat în plus 5.577.621 de lei, mai susţin anchetatorii.