ROMÂNIA FURATĂ. Politica supraevaluării în afacerea „Retrocedarea”
Cazul Horia Georgescu
16 martie 2015 a fost ziua în care şeful Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), acum demisionar, a ieşit de la audieri în cătuşe. Acuzaţiile: trei infracţiuni de abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave.
Totul porneşte de la un raport întocmit de ANRP. Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor este instituţia pentru care a lucrat Horia Georgescu ca reprezentant al Ministerului Justiţiei. Neregulile s-ar fi comis în perioada 2008-2009, când, spun procurorii, preşedintele ANI ar fi garantat ilegal pentru trei dosare de despăgubiri.
Despăgubirile au fost acordate în perioada de boom imobiliar, în care preţurile terenurilor şi imobilelor erau oricum foarte mari. Cu toate acestea, potrivit investigatorilor DNA, valoarea dosarelor aprobate de comisie a fost umflată cu aproape 60 la sută. Prejudiciul total: 75 de milioane de euro.
„S-a reţinut şi un prejudiciu. Din punctul nostru de vedere, nu este cel real. Domnul Horia Georgescu se declară nevinovat, va demonstra că măsura reţinerii şi cea a propunerii de arestare sunt disproporţionate. Mai ales cu neimplicarea domniei sale în aceste trei acuzaţii”, a declarat avocatul lui Horia Georgescu, Cristian Ene.
Potrivit DNA, Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, din care făcea parte și Horia Georgescu, a aprobat rapoartele de evaluare, întocmite de experții evaluatori, corespunzătoare unui număr de trei dosare, cu nerespectarea standardelor internaționale de evaluare.
Horia Georgescu a fost preşedinte al Agenţiei Naţionale de Integritate din 2012 şi până azi, când, aflat în arest, şi-a dat demisia.
Până acum, instituţia pe care a condus-o a declarat incompatibili sute de funcţionari publici și demnitari, de la primari până la parlamentari.
Cazul Viorel Hrebenciuc
Octombrie 2014. Procurorii anticorupţie încep urmărirea penală pentru cea mai mare restituire ilegală de pădure din ultimii 25 de ani. 43.000 de hectare, de două ori suprafaţa Capitalei. Pădurea ar fi ajuns ilegal la urmaşii familiei Ghica. Paguba - 300 de milioane de euro.
Încrengătura ajungea până în Parlament, la vicepreşedintele de atunci al Senatului, Viorel Hrebenciuc, la deputatul Ioan Adam şi la senatorul Ilie Sârbu.
Istoria dosarului începe cu o cerere de retrocedare depusă de Paltin Sturdza pentru terenul din judeţul Bacău. Legea îi permitea să meargă cu astfel de solicitări până la rudele de gradul al IV-lea. În instanţă, prin avocatul Ioan Adam, Paltin Sturdza a mers până la rudele de gradul al V-lea.
Iniţial, Judecătoria şi Tribunalul Bacău resping cererea. Avocatul Adam solicită mutarea procesului la Judecătoria Sfântu Gheorghe. Şi aici, solicitarea este respinsă. Paltin Sturdza şi avocatul său nu renunţă. În 2010, avocatul face recurs. Dosarul ajunge la Tribunalul Covasna. Juristul Mihai Topor reprezintă Romsilva.
După doi ani de procese, în 2012, Paltin Sturdza obţine cele 43.000 de hectare de teren.
Autorităţile contestă împroprietărirea, iar DNA intră pe fir. Procurorii descoperă că Viorel Hrebenciuc ar fi trebuit să se asigure că şefii Romsilva renunţă la proces şi că autorităţile îi vor elibera lui Paltin Sturdza actele de proprietate.
Viorel Hrebenciuc ar fi încercat să îl convingă pe şeful Romsilva să renunţe la proces. Fostul senator invocă şi numele lui Ilie Sârbu, fost ministru al Agriculturii şi socrul premierului Victor Ponta.
Potrivit anchetatorilor, Viorel Hrebenciuc urma să fie răsplătit pentru serviciile sale. În momentul în care familia Sturdza ar fi primit actele de proprietate, Andrei, fiul senatorului, urma să se ocupe de revânzarea pădurilor, cu preţuri mult mai mari, prin intermediul unui offshore.
Dan Bengescu, un apropiat al familiei Hrebenciuc, încheiase o promisiune de vânzare cu Paltin Sturdza pentru cele 43.000 de hectare de pădure. Urmaşul familiei nobiliare urma să primească 2.500 de euro pentru fiecare hectar de teren, de trei ori mai puţin decât preţul pieţei.
Cazul prinţului Paul şi al prinţesei Lia
Tot de serviciile lui Viorel Hrebenciuc ar fi beneficiat şi Paul al României şi soţia sa, Lia. Cei doi au cerut restituirea a aproape 40.000 de hectare de pădure, tot în Moldova, într-o zonă în care familia regală a României n-a avut niciodată proprietăţi.
„Altețele regale nu au nimic de ascuns, sunt la dispoziția autorităților române în care au deplină încredere”, a declarat avocata prinţesei Lia.
Şi Curtea de Conturi atrage atenţia asupra unui caz în care apare tot Paul al României. În februarie 2002, în calitate de succesor al lui Carol al II-lea, Paul al României solicită Regiei Naţionale a Pădurilor restituirea a 47 de hectare din pădurea Snagov. În 2006, Comisia Judeţeană Ilfov validează cererea.
Cele 47 de hectare valorează 14 milioane de euro. Terenul e valoros din două motive: e situat pe malul lacului Snagov, iar prinţul nu are niciun vecin.
Opt ani mai târziu, Curtea de Conturi arată că retrocedarea a fost ilegală, pentru că pădurea Snagov a fost tot timpul proprietatea publică a statului român. Pe lângă pădure, Paul al României a cerut şi retrocedarea a 29 de hectare de livadă la Snagov şi restituirea Palatului Snagov, toate aflate în administrarea primăriei locale.
În ultimii ani, porţiuni mari din pădurea Snagov au fost defrişate, iar în locul arborilor au apărut case, vile şi moşii ce se întind pe mai multe hectare. Iar în această perioadă expansiunea imobiliară continuă.
În acelaşi raport, Curtea de Conturi arată că, la sfârșitul lui 2010, în instanţe erau aproape 2.000 de procese, prin care se cereau 660.000 de hectare de pădure. O zecime din totalul suprafeţei de pădure a României. Unele hotărâri sunt imposibil de aplicat.
Un exemplu este în judeţul Bihor, unde patru comune trebuie retrocedate integral. Cele patru comune din Bihor au de retrocedat 63.000 de hectare de pădure. Asta, chiar dacă cele patru unități administrativ-teritoriale nu au mai mult, ca suprafață, de 27.000 de hectare. Aici intră atât terenurile agricole și pădurile, cât și gospodăriile oamenilor.
Dosarul BOR
Cel mai disputat dosar de retrocedare anchetat de Curtea de Conturi vizează Biserica Ortodoxă. În 2000, 27 de înalţi prelaţi, în frunte cu Înaltpreasfinţitul Pimen Suceveanul, arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, au cerut în instanţă restituirea a 192.000 de hectare de pădure şi a 160 de clădiri. Biserica a pierdut procesul cu statul.
Pentru suprafeţele care nu se puteau restitui în natură a apărut Agenţia Naţională de Restituire a Proprietăţilor. Instituţia avea drept scop despăgubirea foştilor proprietari cu bani.
Alina Bica a fost procuror-şef al Parchetului specializat în combaterea criminalităţii organizate. Pe 21 noiembrie 2014, Alina Bica e arestată pentru abuz în serviciu. În 2011, când era membru în Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, comisie de pe lângă ANRP, aprobase ilegal un dosar de restituire, spun procurorii.
Terenul este situat în Parcul Plumbuita. Fosta Fabrică de cărămidă şi teracotă, care aparţinuse familiei Sinigallia, nu a putut fi retrocedată în natură. Terenul devenise parte a domeniului public. El a fost revendicat de Gheorghe Stelian, care cumpărase drepturile litigioase de la foştii proprietari.
Aproape toţi membrii comisiei sunt anchetaţi
Alina Bica, atunci reprezentant al Ministerului Justiţiei, este în arest şi a pierdut funcţia de procuror-şef al DIICOT. Crinuţa Dumitrean, fosta şefă a ANRP, şi foştii reprezentanţi ai Ministerului Finanţelor la Autoritate sunt în acest moment în arest la domiciliu.
Au scăpat de mandate foştii vicepreşedinţi ai ANRP. Tot în libertate este cercetat şi fostul reprezentant al SGG, Sergiu Diacomatu. Sub acuzare au fost puşi şi actualii parlamentari Marko Attila şi Cătălin Teodorescu.
Fosta vicepreşedintă a autorităţii pentru restituiri a povestit în instanţă cum se luau hotărârile. „Mai mulţi colegi din cadrul Ministerului Justiţiei, inclusiv o colegă care a făcut parte din comisie, mi-a spus că trebuie să am încredere în doamna Bica, având în vedere calitatea dânsei de secretar de stat. Eu nu aveam o pregătire specială în ceea ce priveşte aceste dosare şi metodele folosite”, a declarat Oana Vasilescu, fost vicepreşedinte ANRP.
În urma acestei declaraţii, fosta preşedintă a Autorităţii pentru Restituirea Proprietăţilor Crinuţa Dumitrean a fost şi ea arestată. Fosta şefă a Autorităţii nu a colaborat cu anchetatorii şi a încercat să demonstreze că membrii comisiei nu se înţelegeau între ei.
„Menționez că între mine și vicepreședintele Diacomatu era un conflict deschis, nu comunicam. Răspunzând întrebării domnului procuror, precizez că nu-mi amintesc detalii despre acest dosar de despăgubire așa încât nu aș putea spune nimic legat de modalitatea de evaluare”, a declarat Crinuţa Dumitrean, fost preşedinte ANRP, în faţa anchetatorilor.
Pe parcursul anchetei, procurorii au pus sechestru pe bunurile suspecţilor, în încercarea de a recupera prejudiciul de peste 62 de milioane de euro.
Apartamentul din Capitală şi două terenuri din Ilfov ale Alinei Bica sunt sub sechestru. Alte opt hectare din Bucureşti şi Ilfov, un apartament şi o garsonieră, ale Crinuţei Dumitrean, sunt şi ele indisponibilizate. Încă 12 terenuri ale celorlalţi inculpaţi din dosar sunt acum garanţie pentru recuperarea prejudiciului, în cazul unei condamnări definitive. Iar proprietăţile lui Gheorghe Stelian - 32 de terenuri, cu o suprafaţă de aproape 60 de hectare, în Bucureşti, Ilfov şi Dâmboviţa - ar putea fi confiscate.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
