Negocieri cu libertatea pe masă

A început sezonul petardelor, iar internetul este plin de oferte ilegale

Înotători lăsați fără bazin, după ce căldură și apa caldă au fost sistate din cauza unor datorii de sute de mii de lei

Câți bani reușesc să economisească, în medie, românii de la o lună la alta și ce fac cu ei

Vreme extremă în România. Vântul puternic a făcut prăpăd în mai multe județe

Mai mulți copii de la o grădiniță din Timișoara au ajuns la spital cu simptome de toxiinfecție alimentară

Mașini vandalizate într-o parcare din Constanța. Șoferii și-au găsit cauciucurile sparte

Doi nevăzători, agresați într-o biserică din București, după ce au intrat cu câinii ghizi. „Ne-au amenințat că ne taie picioarele”

Proprietarii de cafenele și Fiscul se luptă în instanță pentru TVA la cafea și ceai

Copiii români de la țară, victimele sărăciei

În prima jumătate a anului, 5% dintre suspecţii investigaţi pentru corupţie au preferat să îşi recunoască faptele, pentru a se asigura că nu vor merge în spatele gratiilor.

Numărul celor cercetaţi pentru corupţie care, pe parcursul anchetei, îşi recunosc faptele pentru a putea negocia cu procurorul de caz pedeapsa, a crescut. Dacă în tot anul 2014 DNA a semnat 47 de astfel de documente, din ianuarie până în iunie anul acesta, 39 de acuzaţi au recurs la această metodă pentru a putea beneficia de pedepse mai mici.

Nu în toate cazurile procurorii acceptă astfel de negocieri. Viorel Hrebenciuc a încercat şi el să obţină încheierea unui acord, după ce a fost arestat în dosarul pădurilor retrocedate ilegal în judeţul Bacău. A fost însă refuzat de anchetatori.

În cazul acestuia, în rechizitoriul DNA se precizează: „Deși cererea vizează acceptarea unei pedepse cu executare în regim de detenție, cuantumul acesteia, doar patru ani de închisoare, este insuficient pentru realizarea scopului pedepsei penale, calitatea avută de inculpat și necesitatea ca pedeapsa să fie aptă să realizeze prevenția generală."

Nici fiul său, Andrei Hrebenciuc, nu a reuşit să îi înduplece pe procurori să ceară în instanţă o pedeapsă cu suspendare. După trimiterea în judecată a dosarului le-a solicitat magistraţilor Curţii Supreme să îl judece în procedură simplificată, având în vedere că a recunoscut faptele. Legea prevede că, în acest caz, pedeapsa maximă pe care o pot dicta magistraţii scade cu o treime faţă de cea din Codul Penal.

Printre cei care au recunoscut faptele, dar au fost refuzaţi la negocieri, se numără şi fostul ministru al Finanţelor, Darius Vâlcov. Fostul primar din Slatina este cercetat în numai puţin de trei dosare de corupţie.

„Cu ocazia audierii în calitate de inculpat, Vâlcov Darius a recunoscut primirea sumei de 1,5 milioane euro de la Berna Theodor, atât cash, cât şi prin intermediul unor societăţi, în scopul de a-şi exercita influenţa asupra persoanelor însărcinate cu atribuirea lucrărilor în situaţia în care S.C. Tehnologica Radion nu ar fi câştigat licitaţia” scrie în rechizitoriul DNA.

Şi familia Cocoş a recunoscut acuzaţiile de corupţie. Dorin şi Alin Cocoş au făcut şi o serie de denunţuri care au dus la deschiderea de noi anchete. Speră ca această atitudine să îi ajute să obţină pedepse blânde în dosarele în care sunt judecaţi.

În cazul fondatoarei companiei Siveco, Irina Socol, judecătorii au dictat închisoare cu executare, chiar dacă femeia a recunoscut acuzaţiile de evaziune fiscală şi a plătit integral prejudiciul adus statului.