Prin urmare, justiţiabilii vor putea formula singuri recurs în instanţă. CCR a motivat că această obligativitate presupune costuri suplimentare pentru justiţiabili, iar ei ar putea fi descurajaţi să apeleze la serviciile justitiei. În plus, dispoziţiile contestate afectează dreptul la apărare.
Codul de procedura civila prevede că redactarea cererii de recurs, precum şi exercitarea şi susţinerea acestei căi de atac trebuie asistate, în mod obligatoriu, de un avocat.
Cu alte cuvinte, justiţiabilii nu se pot apăra singuri în cazul recursului, ci trebuie să apeleze la un avocat.
Concret, CPC stabileşte, la art. 83, că, la redactarea cererii şi a motivelor de recurs, precum şi în exercitarea sau susţinerea recursului, părţile (persoane fizice) vor fi asistate şi reprezentate,sub sancţiunea nulităţii, numai de către un avocat.
De la această regulă există, însă, şi o excepţie, detaliată tot de CPC, la art.13, alin.2: „În recurs, cererile şi concluziile părţilor nu pot fi formulate şi susţinute decât prin avocat sau, după caz, consilier juridic, cu excepţia situaţiei în care partea sau mandatarul acesteia, soţ ori rudă pâăn la gradul al doilea inclusiv, este licenţiată în drept!”.
Preverile menţionate mai sus au fost însă declarate neconstituţionale de către Curtea Constituţională a României prin Decizia nr. 462/2014, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 775 din 24 octombrie 2014.
Curtea reţine că, prin instituirea obligativităţii reprezentării şi asistării părţilor prin avocat ca o condiţie de admisibilitate a exercitării căii de atac a recursului, legiuitorul a reglementat o limită a accesului liber la justiţie.
MOTIVAREA DECIZIE CURÂŢII CONSTITUŢIONALE NR. 462 AICI
Mai mult decât atât, CCR arată că prin condiţionările impuse este afectat în mod iremediabil interesul individual, respectiv cel al persoanei care doreşte să recurgă la concursul justiţiei pentru realizarea drepturilor şi intereselor sale subiective.
Potrivit sursei citate, prin articolele criticate din Codul de procedura civilă se produce un dezechilibru în defavoarea justiţiabilului, în sensul că acesta trebuie să suporte costurile sau sancţiunile procedurale, după caz.