Procurorii caută de aproape un sfert de secol responsabilii pentru moartea a peste 700 de oameni. Dacă magistraţii nu dădeau verdict favorabil, cazul se clasa anul viitor.
„Prescripţia infracţiunilor comise de torţionari nu se împlineşte, nu se aplică prescripţia. Faptele de crimă, de exemplu, nu sunt prescriptibile”, spune Augustin Zegrean, preşedintele CCR.
Decizia Curții Constituționale împiedică închiderea fără soluție a Dosarului Revoluției. Până acum, nu au fost identificaţi toţi responsabilii pentru moartea a aproape 700 de români şi rănirea altor 2.500. De 24 de ani, cei care au trăit momentele dureroase din decembrie 1989 îşi caută dreptatea.
„Noi ne doream la Revoluţia noastră ca cel care a preluat hăţul puterii să fie cinstit şi să condamne măcar formal, măcar cu o zi de închisoare pe cei ce au omorât oameni la Revoluţie, o zi, o oră măcar, era o pedeapsă”, spune Ştefan Puşcaşu, revoluţionar.
„Atâta vreme cât ei nu au reuşit în 24 de ani să spună chiar nimic despre cei care au tras în decembrie 89...E clar că au încercat să pună batista pe ţambal. Eu am încheiat cu un vers, nimic nu e prea devreme, totul e prea târziu”, a afirmat scriitorul Mircea Dinescu.
Altă categorie care îşi va primi pedeapsa este cea a torţionarilor comunişti, despre care istoricii spun că au ucis în închisori sute de oponenţi ai regimului şi au chinuit alte mii de oameni.
„După această decizie, drumul este unul fără de întoarcere. Practic, torţionarii comunişti vor ajunge în faţa judecătorilor şi vor trebui să dea socoteală pentru faptele pe care le-au comis acum mai bine de 50 de ani”, precizează Andrei Muraru, preşedintele IICCMER.
Alexandru Vişinescu, acum în vârstă de 88 de ani, a fost comandant al penitenciarului din Râmnicu Sărat în perioada 1957- 1963. Din ordinul lui, deţinuţii politici au fost bătuţi, înfometaţi şi privaţi de orice asistenţă medicală. Până acum, istoricii pot demonstra că 12 oameni au pierit în închisoarea terorii comuniste.
Ion Ficior este fostul comandant al lagărului de muncă de la Periprava. Din ordinul său, spun procurorii, au murit peste 100 de deţinuţi politici. Ca şi fostul comandant de la Râmnicu Sărat, a fost pus sub acuzare pentru genocid.
„Cei care i-au adus în această situaţie umilitoare prin teroare fizică şi chiar psihică îşi râd în barbă bine mersi şi îşi primesc în continuare pensiile nesimţite şi beneficiază în continuare de decoraţiile obţinute în lupta cu noi”, spune Octav Bjoza, preşedintele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici.
Niciunul dintre cei doi toţionari nu se consideră vinovaţi. Amândoi spun că au respectat doar ordinele primite.