CCR amână o decizie cu impact asupra dosarelor Revoluției și Mineriadelor
Curtea Constituţională a României a amânat pentru 21 noiembrie o decizie care afectează istorice privind Revoluţia şi Mineriadele. CCR trebuie să se pronunțe asupra unei excepţii de neconstituţionalitate a articolului din Codul Penal care anulează prescripţia faptelor de omor. Acest articol, introdus anul trecut în lege, permite anchetarea faptelor comise şi peste perioada de 20 de ani. Admiterea excepţiei ar putea închide şi dosarele torţionarilor.
Actualizare 13.45. Curtea Constituțională a amânat pentru 21 noiembrie luarea unei decizii privind execpția de neconstituționalitate, decoarece nu toți judecătorii care au participat la dezbaterea din 24 septembrie au fost prezenți astăzi în sală.
____________________
La numirea în funcţia de procuror general, preşedintele Traian Băsescu i-a solicitat public lui Tiberiu Niţu să rezolve o restanţă din vremea mandatului Laurei Codruţa Kovesi: să scoată la lumină ceea ce s-a întâmplat în Decembrie 1989.
„Cine a luat decizia politică şi a cerut Ministerului Apărării să fie scoasă armata împotriva poporului şi, mai ales, armata cu muniţie de război. Istoria noastră are dreptul să consemneze în ce cadru s-a luat decizia politică ca la Revoluţie să fie scoasă armata cu muniţie de război. (...) Este un răspuns pe care procurorul Niţu trebuie să mi-l dea până anul viitor”, arăta preşedintele pe 16 mai 2013,
Tiberiu Niţu, pe care şeful statului nu l-a acceptat uşor în funcţia de procuror general, spunea acum şase luni că Dosarul Revoluţiei nu va fi tratat în mod special. „Ne vom concentra asupra acestor dosare ca şi asupra altor dosare. Nu există o aplecare specială sau o aplecare altfel decât cea prevăzută de lege. (Îl rezolvaţi într-un an, aşa cum a cerut preşedintele?) Să analizăm”, a răspuns scurt oficialul.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Ministrul Justiţiei este de părere că termenul de „un an” este „rezonabil”. „Cred că solicitarea preşedintelui este, până la urmă, solicitarea oricărui român care vrea să afle ce s-a întâmplat la Revoluţie. Un an este, evident, un termen rezonabil, chiar dacă au trecut mulţi ani de la Revoluţie”, a apreciat Robert Cazanciuc.
Dosarul Revoluţiei este de 20 de ani în acelaşi stadiu: în lucru la procurori. A adunat peste 1 milion de pagini de declaraţii şi denunţuri, însă este încă departe de un verdict în justiţie.
România a fost condamnată la CEDO pentru lentoarea în anchetele Dosarul Revoluţiei şi cel al Mineriadelor. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a considerat că faptele din aceste dosare, considerate prescrise de unii procurori care au dat soluţii de închidere a cauzelor, nu se pot prescrie niciodată. Codul Penal a fost modificat anul trecut pentru a declara drept imprescriptibile faptele de omor, însă nici această măsură nu a accelerat anchetele.
Săptămâna trecută, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) și-a exprimat îngrijorarea privind posibila blocare a „dosarelor Revoluției” ca urmare a soluționării acestei excepții de neconstituționalitate de către Curtea Constituțională.
„O admitere a excepției de neconstituționalitate în cauza legată de imprescriptibilitatea infracțiunilor pentru care nu s-au împlinit încă termenele de prescripție ar însemna că persoanele responsabile pentru infracțiunile de omor nu vor mai putea fi trase la răspundere penală. Consecința ar fi că faptele de la Revoluție pentru care nu se îndeplinise termenul de prescripție în martie 2012 (și care deveniseră astfel imprescriptibile) vor fi prescrise definitiv, deci nu se mai poate atrage răspunderea penală a făptuitorilor. Toate denunțurile vor fi soluționate prin rezoluții de neîncepere a urmăririi penale”, se arată în documentul transmis de institut.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
