Acte falsificate pentru imigranţi, chiar în sediul Direcţiei de Evidenţa Persoanelor Dâmboviţa

Cod roșu de vreme extremă în România. Când va lovi viscolul

„Ne așteptăm la episoade mai severe” de iarnă. Vortexul polar și ciclonul Bert, explicate de climatologi

Ciolacu, criză de furie

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Care este legătura dintre studii și nivelul de trai

Băsescu, despre un război nuclear: Putin nu-mi dă impresia că a plecat din lumea asta / Cine crede că Rusia va ceda teritoriu se înșală

Președintele Klaus Iohannis va fi chemat în Parlament (surse)

Primele reacții ale lui Simion și Piedone după înregistrarea audio în care ce se alintă cu „Satana” și „Sătănel”

Anchetatorii spun că reţeaua de acte false din Dâmboviţa funcţiona încă din anul 2012. Creierul întregii afaceri era un cetăţean congolez, rezident în România. Bărbatul avea un statut special, tatăl său fiind fost ambasador al Republicii Congo la Bucureşti. Avea conexiuni importante în lumea diplomaţilor şi a profitat de ele. Ar fi reuşit să convingă mai mulţi români să trimită invitaţii false unor cetăţeni din Congo, Coasta de Fildeş sau Uganda. Astfel, obțineau uşor vize pentru a intra în România.

Fiul ambasadorului congolez cunoştea foarte bine subiectul traficului de migranţi. Surse apropiate anchetei spun că ar fi participat la multe conferinţe pe acest subiect. Cunoştea şi metodele de anchetă ale procurorilor pe tema traficului de persoane.

Imigranţii erau cazaţi în Bucureşti unde aşteptau să primească identităţi false. Fabrica de documente era chiar la biroul judeţean de evidenţă a persoanelor din Târgovişte. Un agent de poliţie se ocupa personal de procesul de fabricaţie. Făcea asta după programul de lucru şi folosea aceleaşi echipamente utilizate pentru realizarea buletinelor originale. Agentul şi-a recunoscut faptele.

„Precizez că în actele de identitate pe care eu le făceam în fals, treceam domicilii fictive din oraşul Slobozia, judeţul Ialomiţa, precum şi CNP-uri, serii şi numere de asemenea fictive.(...) Pentru o carte de identitate primeam în jur de 500 euro”, a mărturisit agentul.

În schimb, liderul reţelei încasa 3.000 de euro pentru fiecare identitate falsă, spun procurorii.

Investigaţiile au scos la iveală că ilegalităţile nu îi erau străine nici şefului de atunci al instituţiei. Ba mai mult, el ar fi intrat în reţea şi ar fi încasat o parte din bani. Înainte de ajunge şef la evidenţa populaţiei, băbatul a fost ofiţer de contraspionaj pe vremea comunismului şi ulterior a intrat în Serviciul Secret al Ministerului de Interne, DGIPI. Avocaţii săi au refuzat să facă vreo declaraţie.

Procurorii nu ştiu exact numărul imigranţilor care au apelat la această metodă. Cert este că majoritatea africanilor doreau să ajungă în Belgia şi Franţa. Drumul lor a fost însă blocat de autorităţi.

„Poliţia franceză a depistat, într-un tren care circula pe ruta Milano-Paris, patru persoane de origine africană, trei dintre aceştia legitimându-se cu cărţi de identitate româneşti falsificate”, potrivit procurorilor DIICOT.

În 2014, fabrica de acte false din Dâmboviţa şi-a mutat o parte din activitate şi în Republica Moldova. Cu ajutorul unor funcţionari de acolo au făcut zeci de paşapoarte româneşti. Actele erau trimise în ţară prin curier. Reţeaua din România era cunoscută pe piaţa traficanţilor şi primeau comenzi din mai multe ţări europene. 

ACTUALIZARE 13.00. În reţea era implicat şi un spion, devenit şef la Evidenţa Persoanelor.

Este vorba despre Şerban Dumitru, fost angajat al Direcţiei de contrainformaţii al securităţii, devenit şef al Serviciului de Paşapoarte, dar şi angajat al Serviciului de Evidenţă a Populaţiei Dâmboviţa.

Este acuzat de implicare în reţeaua care a falsificat documente pentru cetăţeni congolezi, dar şi de alte origini care vroiau să ajungă în Franţa sau Belgia. Traseul lor spre ţările de destinaţie trecea prin România, ţara noastră fiind doar de tranzit.

Cetăţenii străini stăteau în România doar câteva săptămâni, timp în care li se făceau actele false, şi erau cazaţi în Bucureşti sau în preajma Capitalei. Apoi erau duşi pe la graniţa de vest spre Franţa şi Belgia, sau li se cumpărau bilete de avion spre Congo, ajungeau cu escală în Franţa, de unde erau preluaţi apoi de mai mulţi suspecţi, membri ai reţelei.

Reţeaua era extinsă şi în Republica Moldova, unde alţi doi membri falsificau acte şi le trimiteau în România prin şoferii de tir care făceau curse pe ruta Chişinău-Bucureşti.

Documentele - acte de identitate, paşapoarte, permise de conducere şi certificate de căsătorie - erau falsificate, după orele de program, chiar în sediul Serviciului de Evidenţa Populaţiei Dâmboviţa.

Membrii grupării încercau să implice în această afacere şi tinere din Dâmboviţa, dispuse să accepte, în schimbul unor sume de bani, căsătorii false pentru a le asigura cetăţenilor străini un cadru legal pentru ca ei să să stea în ţara noastră iar apoi să poată fi transportaţi în UE.

Un grup de cetăţeni congolezi care ar fi fost transportaţi ilegal ar fi fost reţinut în Franţa.

Capii rețelei ştiau cum se produc buletinele, permisele, paşapoartele, care sunt elementele de siguranță și mai ales la ce se uită polițiștii când verifică astfel de acte. 

Anchetatorii susţin că imigranţii ajungeau în România pe baza unor vize obţinute cu scrisori de invitaţie falsificate, semnate de cetăţeni români. Iar în perioada în care cetăţenii străini se aflau la noi în țară, reţeaua se ocupa de fabricarea actelor false.

Cu astfel de documente obţinute la noi, zeci de persoane din Orientul Mijlociu au ajuns în Franţa şi Belgia.

Toată afacerea era coordonată de un congolez și de fostul șef al Direcției Pașapoarte Dâmbovița. La percheziții, pe care anchetatorii le-au făcut inclusiv la sediul Direcției Pașapoarte Dâmbovița, au fost găsite peste 700 de elemente de siguranță care erau folosite la falsificarea documentelor. Parte din aceste probe se găseau chiar în podul Direcției de Pașapoarte Dâmbovița.

„În cauză, există suspiciunea rezonabilă că începând cu anul 2012, suspecţii Răducanu Ionuţ-Ninel şi Şerban Dumitru (angajat în cadrul Serviciului de Evidenţă a Populaţiei Dâmboviţa, fost şef al Serviciului de Paşapoarte Dâmboviţa) au falsificat mai multe acte de identitate (cărţi de identitate, permise de conducere, paşapoarte, etc.) care permiteau migranţilor trecerea frauduloasă a frontierei de stat precum şi accesul liber pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene. Cu ocazia percheziţiei efectuate la sediul Biroului Judeţean pentru Administrarea Bazelor de Date privind Evidenţa Populaţiei Dâmboviţa,  au fost găsite şi ridicate 700 de elemente de siguranţă pentru cărţi de identitate, an de emisie 2008”, se arată într-un comunicat DIICOT.

Nu este însă singura rețea din România care ajuta refugiații să ajungă în mod ilegal în Europa. DIICOT a prins de curând 11 traficanți de persoane, care încercau să ducă în Occident 150 de imigranți, de multe ori, în condiții care le puneau viața în pericol.