„Portița” prin care mari dosare de corupție ar putea fi invalidate. Decizia ține de CCR

Klaus Iohannis amână desemnarea premierului. „Coaliția pro-europeană continuă negocierile. Sunt optimist”

George Simion a mers la Palatul Cotroceni, pentru consultări, dar a anunțat că nu intră: „AUR nu recunoaște legitimitatea lui Iohannis”

Consultări la Palatul Cotroceni. Coaliția a stat sub 20 de minute. Partidele extremiste AUR, POT și SOS au refuzat să meargă

Ploi și lapoviță, în aproape toată țara. Meteorologii anunță și temperaturi de până la -15°

Elena Lasconi, după consultările cu Iohannis: „Am fost să îi transmitem că mandatul lui s-a încheiat şi că trebuie să-şi dea demisia”

Circul continuă în Parlament: Becali spune cum a făcut facultatea fără prezență. Șoșoacă jignește jurnaliștii. AUR îl atacă pe Iohannis

Influencerul Makaveli, amenințări din Parlament cu limbaj suburban: „Ascundeți-vă soțiile. Fiți cuminți, mergeți pe vârfuri”

Surse: Liberalii strâng semnături pentru a-l propune pe Crin Antonescu candidat comun la prezidențiale. PSD nu l-ar refuza

VIDEO: Incendiu puternic la Piața Matache din București

Cea mai recentă cerere de verificare a constituţionalităţii prevederii referitoare la abuzul în serviciu a fost trimisă într-unul dintre dosarele fostului preşedinte CJ Brăila, Gheorghe Bunea Stancu.

Cu doar trei zile înainte, pe rolul Curţii Constituţionale se înregistra cererea cu acelaşi obiect formulată de un alt lider local - Nicuşor Constantinescu, în dosarul Centrului Militar Zonal. În primă instanţă, a fost condamnat la 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare. Dacă CCR i-ar admite cererea, ar putea scăpa de condamnare definitivă.

La CCR au ajuns, în doar două săptămâni, patru sesizări cu acelaşi obiect - reglementarea abuzului în serviciu. Prima a fost depusă de fosta şefă a DIICOT Alina Bica, în dosarul în care este judecată pentru abuz în serviciu din perioada în care era membru al Comisiei pentru Stabilirea Despăgubirilor.

Instanţa supremă, care a sesizat Curtea Constituţională, şi-a transmis şi punctul de vedere:

„Înalta Curte apreciază că dispoziţiile (...) respectă exigenţele constituţionale referitoare la claritatea legii, respectiv întrunesc condiţiile de claritate, precizie, previzibilitate şi accesibilitate, nefiind contrare dispoziţiilor din Constituţie şi nici prevederilor care reglementează dreptul la un proces echitabil” (sursa: încheiere de şedinţă din 1 februarie 2016)

În aceeaşi perioadă, Elena Udrea, anchetată în mai multe dosare de corupţie, aducea în discuţie aceeaşi problemă.

„Nu există nicăieri în Europa, nicio ţară din UE nu are fapta de abuz în serviciu ca faptă penală, nu mai spun că nu e faptă de corupţie nicăieri. Dacă cineva face o greşeală în serviciu, fie e sancţionat administrativ, fie se recuperează prejudiciul. La noi abuzul în serviciu poate să însemne puşcărie până la 15 ani. Eu cred că această faptă trebuie să fie scoasă din Codul Penal, abuzul în serviciu”, spunea Elena Udrea la 29 ianuarie 2016.

Pe de altă parte, procurorul-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, susţinea, într-un interviu acordat după sesizarea Curţii Constituţionale, că incriminarea abuzului în serviciu este o obligaţie internațională asumată de ţara noastră.

„Există Legea 365 din 2004 privind ratificarea Convenţiei Naţiunilor Unite împotriva corupţiei, adoptată la New York în 2003, pe care România a ratificat-o şi a semnat-o la Merida, 9 decembrie 2003. Această Convenţie a instituit obligaţia pentru statele semnatare să incrimineze în legislaţie această infracţiune de abuz în serviciu. Este obligaţia pe care statul român şi-a asumat-o în urma cu 13, 14 ani şi pe care trebuie să o respectăm”, a declarat Laura Codruța Kovesi, la Radio România Actualități.