INTERVIU. Ministrul Sorin Cîmpeanu, despre planurile pentru noua lege a educaţiei. Anul viitor, elevii vor începe școala din 5 septembrie
Cristi Popescu, preşedintele ANOSR, este de părere că „la acest moment nu există niciun proiect nou de lege pe care se discută. Din ce am înţeles de la minister, ei ne-au spus că nu vor schimbări profunde, ci doar să accentueze anumite lucruri.”
Totuşi, există intenţia unor modificări. Extinderea învăţământului obligatoriu la 12 clase până în 2020 şi schimbarea metodei de admitere la liceu, de exemplu.
„Repartiţia computerizată, dincolo de faptul că a diminuat numărul neregulilor în această etapă de alegere a unui liceu, oferă şi şansa acelui elev să opteze dacă nu se poate la Sava, la Lazăr, la Vianu, la licee din aceeaşi categorie. Or un sistem de admitere îl aruncă direct în liceele care sunt cel mai puţin căutate şi rămân locuri libere. Soluţia ar trebui să fie una hibrid şi foarte bine gândită”, a declarat Sorin Cîmpeanu, ministrul educaţiei, într-un interviu pentru Digi24.
Acelaşi proiect vrea să rezolve şi problema doctoratelor. Referitor la acest subiect, ministrul Educației a precizat că „dacă titlul este dat prin ordin de ministru, acum poate fi retras prin ordin de ministru, dar ceea ce propune noua lege - să fie dat de universități şi universitățile să retragă.”
Studenţii au, însă, şi alte aşteptări de la viitoarea lege, începând cu alocarea a 6% din PIB pentru educaţie.
„Să existe măsuri care să ne asigure că bursele sociale cel puţin acoperă cheltuielile minime pentru cazare şi masă. Noi am cerut să existe incompatibilitate între funcţiile de membru în CA şi rector cu funcţia de conducere într-un partid politic”, a spus Cristi Popescu, preşedintele ANOSR.
O nouă etapă de discuţii legate de învăţământul preuniversitar va începe pe 24 august, iar dezbaterile cu reprezentanţii mediului universitar vor fi reluate la jumătatea lui septembrie.
Interviul integral cu ministrul Educaţiei
Sorin Cîmpeanu: Suntem mulţumiţi de modul în care s-au derulat dezbaterile din cadrul primei runde. Pe parcursul a zece zile au fost organizate pe trei grupuri de lucru. Un grup de lucru pentru partea de preuniversitar, un grup de lucru pentru partea de învăţământ universitar şi al treilea grup de lucru pentru ceea ce se doreşte a fi Legea statutului personalului didactic, împreună cu universitar şi preuniversitar. Am centralizat rezultatele discuţiilor, propunerile au fost în multe cazuri în consens, dar avem şi propuneri antagonice, care se vor afla în continuare pe agenda dezbaterilor, dezbateri ce vor continua cu cea de-a doua rundă la care vor fi invitaţi reprezentanţii mediului socio-economic, cu titlu de exemplu doar: Camera de Comerţ şi Industrie a României, Coaliţia pentru Dezvoltarea României, Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană, alți reprezentanţi ai angajatorilor, precum şi ONG-urile cu activitate semnificativă în domeniul educaţiei. Mediul universitar a dorit reluarea acestor dezbateri după data de 15 septembrie, în timp ce cu cel preuniversitar dezbaterile vor fi reluate începând cu data de 24 august. La nivel preuniversitar, sunt unele lucruri foarte importante, rămase în discuţii în continuare. Îmi exprim speranţa că reprezentanţii mediului socio-economic, beneficiarii educaţiei, indiferent că este vorba despre preuniversitar sau universitar, vor ajuta la stabilirea soluţiei optime. Cu titlu de exemplu, admitere la liceu versus evaluare naţională.
Cum înclină balanţa?
Sorin Cîmpeanu: Sunt argumente pro şi contra. Evaluarea naţională are o serie de avantaje indiscutabile, după cum are şi dezavantaje. Aş nominaliza situaţia în care un elev care îşi doreşte să studieze la un anumit liceu sau mai mult decât atât la un anumit profil nu reuşeşte acest lucru din cauza mediei, intră la un liceu la care îi permite media, fără să îşi dorească să studieze acolo. Competenţele lui, abilităţile lui se îndreaptă către altceva, dar va studia în acel liceu, în condiţiile în care nu există un examen la finalul clasei a X-a, sigur că el va rămâne la acel liceu până la sfârşit fără să îşi dorească acest lucru şi ăsta e un mare dezavantaj. Mai mult, putem să avem situaţii în care elevi care ar dori să studieze la un anumit liceu, pentru un anumit profil, nu reuşesc, locurile fiind ocupate de cei care nu îşi doresc acest lucru, acesta fiind un dezavantaj al acestui tip de admitere în liceu prin evaluare naţională.
Cred că cel mai elocvent este exemplul în care un anumit elev cu performanţe care îl îndreptăţesc să aspire către un liceu foarte bun, am dat exemplul cu Sfântul Sava. Nu e singurul. Ia la media de admitere 9,75 şi se intră cu 9,80. Un elev de 9,75 va trebui să se mulţumească cu locurile rămase vacante, care cu siguranţă nu vor fi din clasa, de calitatea liceelor către care el aspiră. În momentul de faţă, repartiţia computerizată, dincolo de faptul că a diminuat semnificativ numărul potenţialelor nereguli în această etapă de alegere a unui liceu, oferă şi şansa acelui elev să opteze, dacă nu se poate la Sava, la Lazăr, la Vianu, la licee din aceeaşi categorie. Or, un sistem de admitere îl aruncă direct în liceele care sunt cel mai puţin căutate şi rămân locuri libere.
Soluţia ar trebui să fie una hibrid şi foarte bine gândită, astfel încât să fie o soluţie corectă, acceptată de sistem, ca să poată să funcţioneze un număr cât mai mare de ani.
Aş preciza şi faptul că evaluarea naţională nu este aşa cum este bacalaureatul, un examen de finalizare a studiilor, ci este un examen intermediar, învăţământul fiind obligatoriu în prezent până în clasa a zecea, urmând a se generaliza şi probabil conform noului proiect al Legii educaţiei la nivel de 12 clase.
De ce 12 clase?
Sorin Cîmpeanu: Un popor educat ştie să aibă grijă mai bine şi de sănătatea lui, şi de prosperitatea lui, şi de securitatea lui. Un popor educat este ceea ce ne dorim cu toţii.
Dar credeţi că prin obligativitate rezolvăm această problemă sau aveţi de gând în timpul ăsta să şi modificaţi programa?
Sorin Cîmpeanu: Evident. Evident că ăsta este un lucru deja stabilit, modificarea programei şcolare. Ştim bine că a fost revizuită curricula la clasele I-IV, iar în acest an va fi aprobat planul-cadru, urmând să avem în 2016 curricula aprobată pentru clasele V-IX, pentru că ne dorim să avem în 2017 o programă şcolară nouă. 2018 la clasa a VI-a şi a X-a, 2019 a VII-a şi a XI-a, 2020 clasa a VIII-a şi a XII-a.
La nivelul învăţământului universitar, propunerea noastră este ca universităţile să beneficieze de o consolidare a autonomiei universitare, garantată în Constituţie, să mergem până când să gestioneze procesul de pregătire doctorală, până la eliberarea titlului de doctor, să organizeze şi să răspundă integral pentru procesul de pregătire doctorală, cred că este un lucru benefic pentru calitatea pregătirii doctorale şi dezvoltarea universităţilor.
Acordarea titlului de doctor să nu se mai facă prin ordin de ministru, ci de către universitate. Tezele să nu mai fie evaluate la nivelul celor 34 de comisii ale CNATCU, aşa cum se întâmplă acum, deoarece numărul de teze este foarte mare şi evaluarea nu poate să fie atât de detaliată pe cât ne-am dori.
În felul acesta, CNACTCU s-ar putea concentra pe evaluarea dosarelor celor care candidează pentru un post de profesor universitar şi s-ar putea concentra pe evaluarea şcolilor doctorale.
În acest fel, CNATCU ar putea să se ocupe foarte serios de două lucruri, iar universităţile ar putea să se ocupe foarte serios de procesul de pregătire doctorală.
Aici ar urma să fie cuprinsă şi cerinţa Comisiei de Etică de la Universitatea Bucureşti ca în cazuri de plagiat universităţile să se ocupe?
Sorin Cîmpeanu: Sigur că da, dacă gestionează integral procesul de activitate doctorală,înseamnă că universitatea acordă titlul şi universitatea poate să retragă titlul în cazul în care sunt identificate nereguli. Dacă titlul este dat prin ordin de ministru, acum poate fi retras prin ordin de ministru, dar ceea ce propune noua lege, să fie dat de universitate şi universitatea să poată să retragă titlul de doctor pe care l-a acordat.
O lege pentru statutul personalului didactic
Sorin Cîmpeanu: Atâta vreme cât dorim să redăm demnitatea profesiei de dascăl, să creştem atractivitatea acestei profesii, lucrurile nu se întâmplă nici de azi pe mâine şi nu se întâmplă doar print salarizare, nu e totul. Ci printr-un statut care să ţină seama de întreg ansamblul de parametri, putem să contribuim la redarea demnităţii de cadru didactic, mai mult decât beneficiază în prezent.
Licitaţia pentru manualele pentru elevii de clasa a patra
Sorin Cîmpeanu: Am lansat procesul de licitaţie pentru manualele de clasa a IV-a, există un calendar care se termină pe data de 1 iunie 2016, pentru clasa a IV-a. Pentru clasa a III-a, aşa cum am spus, am trimis rezultatele licitaţiei către cei care au candidat. Până pe 15 august, aşteptăm depunerea de contestaţii şi în funcţie de câte contestaţii vom primi, şi întotdeauna primit, până pe 15 septembrie vor fi rezolvate. Pe 15 septembrie 2015 vom avea manuale de clasa a III-a, toţi elevii vor avea manuale pe bănci, dar nu aşa cum ne-am dori, vor fi manualele retipărite.
Structura anului şcolar
Sorin Cîmpeanu: Există o cerere susţinută cu argumente şi am apreciat din partea Consiliului Elevilor (cererea) de a începe şcoala mai devreme. Am apreciat maturitatea abordării, cu atât mai mult cu cât solicitarea a venit din partea elevilor, dar împreună cu precizarea că nu doresc aplicarea acestui lucru din 2015. Au dorit aplicarea din 2016, ceea ce am luat în considerare în momentul în care am aprobat calendarul pentru 2015-2016, l-am finalizat pe data de 4 septembrie, astfel încât pe 5 septembrie să înceapă următorul an şcolar.
Sunteţi ministru într-un guvern de coaliţie. Câţi dintre primari sunt la zi cu plata burselor şi navetei pentru elevi?
Sorin Cîmpeanu: Lucrurile sunt diferite de la caz la caz. Facem eforturile să fie în toate cazurile plata la zi, dar pârghiile nu sunt direct la Ministerul Educaţiei.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
